Citate de Antonio Porchia

Raţiunea de a fi a optimiştilor este că se simt trăind; aceea a pesimiştilor, că se privesc trăind.

De ce exista ceva si nu nimic?

Traiesc, iar acest lucru imi este cat se poate de clar.

Existenta, iar nu fericirea noastra, intereseaza natura. (Viata, amorul si moartea)

Iubirea, chiar daca se multumeste cu o singura floare, e infinita. © CCC

Existenta este o datorie, chiar daca n-ar dura decat o clipa.

Exist, gandesc, simt durerea.

Vei vedea ca lucrurile omenesti nu sunt decat fum si neant, mai ales daca-ti vei aminti ca ceea ce s-a schimbat odata nu va mai exista in veci.

Sensul existentei este de a gasi un sens.

Fiecare noțiune, fiecare familie, fiecare individ are o mitologie care dă culoare existenței sale. (Din voia Domnului)

Când ajungi să-ţi câștigi singur existenţa...  Și s-o mai câștigi şi pe-a altora - e mai greu s-o mai iei metodic, ca la şcoală, sau cum ar trebui să fie la şcoală, şi să-nveţi ce n-ai învăţat când ar fi fost vremea de-nvăţat.

Cine deschide toate usile le poate inchide pe toate. © CCC

Existența unui popor nu se discută, ea se afirmă. (Afirmație din discursul său de apărare în Procesul Memorandumului)

Toata existenta parea sa se intemeieze pe dualitate, pe contrarii; erai femeie sau barbat, vagabond sau burghez, rational sau simtitor - nicaieri nu puteai trai concomitent inspiratia si expiratia, barbatia si feminitatea, libertatea si ordinea, instinctul si spiritul, intotdeauna unul trebuia platit cu pierderea celuilalt, si intotdeauna si unul, si celalalt erau la fel de importante si demne de a fi dorite!

Nimeni nu provoacă ireparabilul: se întâmplă pur și simplu. © CCC

Nu pot să nu găsesc fiecare existență extraordinară. Atâta timp cât suntem dispuși să ne dăm osteneala să o cercetăm, fiecare viață este excepțională și merită să fie povestită, cu partea ei de lumină, cu zonele gri și cu fisurile sale. (Acrobații) © CCC

Sunt aici. Exist. Sunteți aici. Existați. Suntem aici. Existăm. Ce mai încoace și-ncolo! E de mirare. E stupefiant. Dar așa stau lucrurile. Participăm cu toții, fără să fi solicitat, la o evidență fragilă, luminoasă și confuză, la care ținem mai mult decât la orice, deși deseori o vorbim de rău: viața. Din câte știm și cel puțin până astăzi, această viață, care este cel mai de preț bun al nostru, se desfășoară pe o planetă privilegiată și banală, o fracțiune minusculă, și sincer vorbind, rizibilă, din imensul univers. (Călăuza rătăciților, Uimirea) © CCC

Când voi înceta să exist, nu voi fi existat niciodată. (Aforisme)

Ca orice om, fara indoiala inca de pe vremea pictorilor din pestera Lascaux - poate chiar inainte de ei – si eu ma intreb despre sensul vietii noastre si despre existenta unei vieti de apoi, a unei transcendente, oricare ar fi forma ei. Hazardul, din nou, este un element fundamental al cresterii complexitatii. Dar este el autoritatea suprema? Tot ce exista este rezultatul purei intamplari? Nu cred. Dar atunci? Ce sau cine? As vrea atat de mult sa stiu... Adesea, sunt intrebat: "Sunteti credincios?" Iar eu raspund: "Cred ca da, dar nu stiu in ce cred!" © CCC

Omul devine conștient de existența sa doar în situațiile limită. (Autobiografie filozofică) © CCC