Pe nedrept se plange omul de faptura lui, cum că fiindu-i neputincioasa si de scurta durata, este pusa mai mult sub carmuirea intamplarii decat a vredniciei lui. Caci dimpotriva, gandindu-te bine, n-ai putea gasi nimic mai maret si mai de seama ca faptura omului si ai vedea ca firii omenesti ii lipseste mai mult straduinta decat vlaga si indelungata vietuire.
A fi om inseamna in mod neindoielnic a fi raspunzator. Inseamna a simti punand si tu o piatra la temelie, că astfel contribui la cladirea lumii.
Trebuie oricum sa ne obisnuim a vedea oamenii sub multitudinea aspectelor lor posibile si in toata diversitatea caracterului, temperamentului si aparentei lor. Caci omul e limitat; oricat de mare si sfant ar fi, nu cuprinde totul: isi are unghiul lui special sub care priveste binele.
Numai cand se ridica pana la starea civila, omul devine om cu adevarat, actionand potrivit legilor morale, ascultand de ratiune, iar nu de instinct: pana aici, este un animal stupid si marginit, robul poftelor sale.
Sa slavim omul! sa-i inspiram cele mai sfinte sentimente: Respectul omului fata de om!