De ani de zile, timpul părea liniar, în ciuda obstacolelor, șocurilor, devierilor. Până în ziua în care o cădere mai profundă va spulbera cele mai mici repere.
(Judecata lui Léa)
© CCC
Crezi că o cunoşti. Mai aşteaptă și ai să vezi schimbarea. O voi antrena în cel mai scurt timp.
© CCC
Nascut sub un cer strain, situat in mijlocul unei scene schimbatoare mereu, manat de un suflu care-l seaca de orice puteri, americanul nu are timp sa stabileasca nicio legatura; se obisnuieste doar cu schimbarea si ajunge sa o priveasca drept o stare naturala a omenirii. Ajunge sa simta nevoia de schimbare, de instabilitate, cu cat le pretuieste mai mult; in loc sa vada in ele un dezastru, acestea par a-i da senzatia de miraculos.
Nu mă schimb niciodată, pur și simplu devin mai mult eu însămi.
(Solstițiu)
© CCC
Doar cei care sunt suficient de nebuni să creadă că pot schimba lumea reușesc.
© CCC
Nu sunt omul care am fost și nici o strădanie nu mă va face vreodată din nou așa. Văzându-mă atât de schimbat, ea trebuie să se întrebe: „Unde este Julian? acesta nu este soțul meu drag; ce am făcut pentru a-i pierde încrederea și ce sentiment meschin provoacă această rezervă?” o umbră se întinde între noi, din ce în ce mai adâncită, și încet, pas cu pas, ne îndepărtăm tot mai mult. Nici vechea încredere dragă, nici vechile discuții încântătoare; zâmbete înghețate, tonuri supărate, în mine, prin resentimente nedrepte, în ea, printr-o durere plină de lacrimi.
(Marele ocnaș)
© CCC
Dă toată puterea celui mai virtuos om, în curând îl vei vedea schimbându-și atitudinea.
(Istoriile)
© CCC
Trebuie să căutăm modalități cu totul noi de a ne ancora, pentru că toate vechile rădăcini – religie, națiune, comunitate, familie sau profesie – tremură acum sub impactul uraganului impulsului accelerator.
© CCC
Ne-am căptușit cu modele false, modelul omului care reușește ușor, care se descurcă, care știe să facă bani. Ne-am pierdut moralitatea. Ne-am pierdut manierele și educația. Am uitat să ne mai îmbrăcăm frumos, să ne mai purtam elegant. Am pierdut – nu burghezia materială, ci burghezia spiritului, noblețea spirituală. Trăim azi într-un mediu semicultural și parvenit, impulsiv și brutal. Suntem departe, foarte departe de ce am fost cândva.
Ceea ce este poate cel mal trist lucru din veşnica schimbare a vieţii, este că ceea ce ieri ne umplea inima, ne este astăzi indiferent. Noi trecem nu numai prin lume, ci chiar prin noi înşine.