Ești cufundat în admirația acelui nefericit portret. Știi pe cine reprezintă? Cunoști originalul? Portretul este numai palida lui umbră. Dar care om din Veneția nu-l cunoaște? Să nu-mi spui nimic despre femeia aceasta. Știu tot ce se vorbește despre ea, cred totul și cu toate astea te asigur, cu cea mai mare seriozitate, că până și dumneata, dacă te-ai afla în fața ei, nu te-ai mai gândi la nimic, ci ai mulțumi cerului să nu-ți pierzi mințile.
(Andrea Delfin)
Andrea îl urmă sus și întâia privire ce o aruncă în încăperea confortabilă îi căzu pe un portret mare, în pastel, atârnat deasupra biroului. Recunoscu ochii luminoși și părul bogat al Leonorei. Tot farmecul tinereții și al veseliei se afla pe acele buze surâzătoare.
(Andrea Delfin)
Tot farmecul tinereții și al veseliei se afla pe acele buze surâzătoare.
(Andrea Delfin)
Toți suntem o rază de soare pentru cineva… Dar nu știm întotdeauna asta.
(Micul Prinț)
© CCC
Sclavia capătă proporții grave atunci când i se permite să semene cu libertatea.
(Deliranta nr. 7 – toamna lui 1979)
© CCC
Opera lui Jean d’Ormesson, plină de viaţă, nu este destinată cititorilor paseiști, ci acelora fascinaţi de problematica prezentului.
© CCC
Pentru a da frâu liber fanteziei, imaginației sale, scriitorul trebuie să deschidă ușile la tot ceea ce se ascunde în el, inclusiv demoni.
(Interviu cu Catherine Argand – febr. 1995)
© CCC