Gelozia este de o mie de ori mai teribilă decât foamea, pentru că este o foame spirituală.
© CCC
Scriitorii de ficțiune, când încep, sunt mai predispuși să încerce forma scurtă.
© CCC
Sunt prea multe cărți pe care nu le-am citit, prea multe locuri pe care nu le-am văzut, prea multe amintiri pe care nu le-am păstrat suficient de mult timp.
© CCC
Privește planta, forma ei exprimă amintirile vii ale întregii evoluții.
(Omul în relația sa cu animalele și spiritele elementelor)
© CCC
Omenirea suferă la fel de mult, astăzi, precum a suferit întotdeauna, numai că și-a rafinat suferința și se amăgește cu privire la starea ei… asta e singura diferență.
© CCC
Fiecare limbă dezvăluie lumea în felul ei. Fiecare construiește lumi și anti-lumi în felul său. Poliglotul este un om mai liber.
© CCC
Arhitectura produce o dispoziție muzicală în ființa noastră interioară și observăm că, deși elementele arhitecturii și ale muzicii par atât de străine în lumea exterioară, prin această dispoziție muzicală generată în noi, experiența noastră în arhitectură aduce o reconciliere, un echilibru între aceste două elemente.
© CCC
Nimic nu-i mai frumos pe lume,
Nimic nici mai statornic nu-i
Ca bucuria muncii sfinte
Ca rodul strâns la vremea lui.
Când Dumnezeu ca un Prieten
Veghează peste cortul tău
Cine-ar putea să te-ameninţe
Şi ce-ar putea să-ţi facă rău?
Când cel nenorocit se roagă
Spre binecuvântarea ta
Cine-ar putea s-o-ndepărteze
Ca Dumnezeu să nu ţi-o dea?
Când orbului îi eşti vedere
Şi şchiopului îi eşti picior
Când eşti orfanului părinte
Şi slabului ocrotitor.
Când ţi-e cuvântul tău ca roua
Când eşti ca ploaia aşteptat,
Nimic nu-i mai frumos ca urma
Ce-o lasă pasul tău curat.
Atunci lumina ta va creşte
Ca soarele spre-al zilei miez,
Atunci pe-ai tăi crescând şi-n număr
Şi-n vrednicie ai să-i vezi.
Atunci urcuşul vieţii tale
Va fi ca drumul cel uşor
Încununat cu bucurie
Spre-un drept şi singur viitor.
Atunci prin tine-mbogăţire
Mulţimi în veac te vor cinsti
Şi cine-ar şti în veşnicie
Pe cât întins vei străluci!