Aş vrea să vă culeg în braţe
feciorelnicul avant,
dar vi-e atât de fragedă podoaba,
că nu-ndrăznesc,
o, nici la pieptul gândurilor mele să vă strâng.
(Flori de mac)
Aş vrea să vă cuprind,
că, nu ştiu cum, petalele ce le purtaţi
îmi par urzite
din spuma roşie
a unui cald şi-nflăcărat amurg de vară.
(Flori de mac)
Macul este atât de liber. Căci nu îl vei vedea niciodată legat într-un buchet. Moare imediat ce este cules.
Anonim
© CCC
Nu ar fi trebuit să intru în câmpul acela să culeg maci. Știam, totuși: macii trebuie iubiți cu ochii, nu cu mâinile.
În ochi, ei ard.
Printre degetele mâinii, se ofilesc.
© CCC
Şi inimile noastre să se deschidă în fiecare zi în fața prospețimii şi strălucirii macilor.
© CCC
Ceea ce fac și ceea ce visez te include pe tine, așa cum vinul trebuie să aibă gustul propriilor struguri.
© CCC
În noaptea întunecată,
Mai devreme sau mai târziu,
Va străluci o speranță
Și va încolți biruința ta.
(Contra vânturilor și mareelor)
© CCC