In infinitul timpului si al spatiului ne-am intalnit in aceeasi nebuloasa, in acelasi sistem solar, in aceeasi planeta, in acelasi secol, in aceeasi generatie, in aceeasi tara, in acelasi loc, sub acelasi acoperamant, si totusi ne uram, ori cel putin ne suntem indiferenti, in loc sa ne aruncam unii in bratele altora.
Unii concep viata ca un râu, in voia caruia nu ai decat sa te lasi, ca sa ajungi la ţarmuri inflorite. Altii o concep ca un curent, in susul caruia trebuie sa inoti voiniceste, cu speranta indoielnica de a ajunge la un mal aspru, unde sa-ti odihnesti capul obosit.
In orice biblioteca, scriitorii in viata alcatuiesc o minoritate infima; marii cititori stau toata viata de vorba cu mortii.
Nu te certa cu viata. Nu fi o fiinta abstracta.
Mai degraba vei pastra relatii bune cu cineva, nedandu-i nimic, decat dandu-i ceea ce nu mai poti continua sa ii dai, sentimente sau lucruri.
Nu spune nimic bun despre tine, caci nimeni nu te va crede. Nu spune nimic rau despre tine, caci toti te vor crede.
In fiecare moment, sunt in lume milioane de discutii ori de neintelegeri intre doi sau intre mai multi oameni, si fiecare ramane convins ca dreptatea e de partea lui, desi este evident ca din toate aceste milioane de antagonisti numai jumatate au dreptate, in cazul cel mai bun si nici unul, in cazul cel mai rau. E amuzant.
Al meu, al tau: “Cainele acesta este al meu”, zic copiii; “acesta este locul meu sub soare”, zic cei mari. Eu vad in aceste spuse inceputul si imaginea uzurparii intregului pamant.
Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalti nu le face onoarea intransigentei tale.
Inteligentii se impart in doua: buni si rai. Prostii se impart in una: rai.
Predici necontenit morala, zvarli in toate partile precepte, Inteleg: te ispiteste viata si simti nevoia sa alungi tentatiile, din toate puterile, in fiecare moment al vietii.
Cand cineva persifleaza morala, sunt toate posibilitatile sa fie om de treaba. Dar cand cineva predica necontenit morala, sunt toate posibilitatile sa fie un om plin de pacate.
Omul care, prin vorbe, gesturi, fapte marunte, isi descarca necontenit sentimentele, in masura in care apar, e tot asa de impropriu pentru actiune sistematica, grea si lunga, ca si pentru tractiune intensa o locomotiva care si-ar pierde necontenit vaporii, pufnind prin toate deschizaturile.
Omul gaseste intotdeauna motive inalte pentru actiunile sale egoiste. Antropofagul, care-si mananca parintii din lipsa de carne, e convins ca face un act moral, ca indeplineste o datorie religioasa. Aceasta dovedeste idealismul omului, adica neputinta lui de a-si recunoaste mobile egoiste si josnice.
Daca vrei sa treci drept om de caracter si de curaj in propriii tai ochi, nu face concesii de constiinta in directivele vietii tale. Daca vrei sa treci drept om de caracter si de curaj in ochii altora, ajunge sa nu faci concesii in lucrurile mici, zilnice.
Ce gresit am judeca daca am crede ca exista cineva care nu vrea sa stea mai presus de restul lumii si caruia sa nu-i placa binele sau…precum si durata fericirii si a vietii sale mai mult decat ale restului lumii.
Cand intre doi oameni exista o controversa aprinsa si cand vine un eveniment care da dreptate completa unuia dintre ei, acesta, daca are sufletul de elita, cauta sa treaca fara a sublinia victoria, simtindu-se oarecum jenat si parca vinovat de atata triumf. Sufletele de rand fac contrariul.
Pesimismul este iubirea arzatoare de viata si tanguirea ca ea nu da destule placeri ori ca nu i le poate stoarce indestul si ca se ispraveste odata.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.