Citate de Clara Haskil

Mă consider nu doar un visător, ci și un vânător de vise. © CCC

Visul nu e decat viata dilatata nebuneste.

Din poemele visurilor noastre, ratiunea face, la desteptare, ceea ce soarele face cu roua.

Visul unei umbre şi umbra unui vis.

Aş vrea să fiu copac şi-aş vrea să cresc lângă fereastra ta, te-aş auzi şi-n voie te-aş privi întreaga zi. M-aş apuca şi iarna să-nfloresc, ca să te bucuri. Păsările cele mai mândre-ar face cuib pe creanga mea, şi nopţile mi-ar da cercei de stele, pe care, ca pe frunze ţi le-aş da. Prin geamul larg deschis, de-atâtea ori m-aş apleca uşoară, să-ţi sărut când părul ce pe frunte ţi-a căzut, când buzele, cu buze moi de flori. Spre toamnă m-aş juca, zvârlindu-ţi mere şi foi de aur roşu prin odaie, cu-a ramurilor tânără putere ţi-aş apăra obloanele de ploaie. Şi, cine ştie, poate că-ntr-o seară de primăvară, când va fi şi lună, va trece prin grădină-o zână bună, făcându-mă femeie să fiu iară. Atuncea sprijinindu-mi de pervaz genuchiul ud de frunze şi pământ, cu părul încă doldora de vânt, cu rouă şi cu lună pe obraz, eu ţi-aş sări în casă, şi senină (uitând de-atâta vreme să vorbesc), cu câte-un cuib în fiecare mână întinsă, aş începe să zâmbesc. (Vis vegetal)

Visul este o rascruce interioara unde rasuna tot zbuciumul vietii.

Visul e un rebus.

Cand viseaza omul e un zeu, cand gandeste, un cersetor.

Prin ce difera visul de realitate, in infinitul timpului si al spatiului? Prin nimic. Nimic, in afara de faptul ca visul este numai al nostru, iar realitatea este si a celorlalti. Si cu cat este mai mult a altora, cu atat mai mult este realitate.

Visele tale te fac stapan pe neantul de dincolo de spatii si de timp.

Unii oameni nu pun nici o frontieră visurilor lor; aceasta se numește libertate. (Drumuri presarate cu ganduri nemuritoare) © CCC

Visele neîmplinite sunt ca păsările cu aripile frânte. © CCC

Un vis adânc şi straniu adeseori revine: E o necunoscută, i-s drag, mi-e dragă toată, Şi nu-i de tot aceeaşi de fiecare dată, Şi nu-i de tot nici alta, şi mă-nţelege bine. Căci ea mă înţelege şi străveziu: în fine Mi-e sufletul enigmă de ea doar dezlegată Şi fruntea mea înaltă şi-adesea brobonată Doar ea mi-o răcoreşte, când plânge lângă mine. Nu ştiu, e oare brună, bălaie sau roşcată? Şi numele-i? Sonor e şi dulce totodată, Cum poartă-ndrăgostiţii cei surghiuniţi de Lume. Privirea-i, o privire de statuie îmi pare, Şi-n glasu-i grav şi calm e-o inflexiune-anume A vocilor iubite, tăcute-n depărtare. (Visul meu obișnuit) (trad. George Pruteanu)

Cum ar fi sa ne trezim in visele altor oameni si sa le schimbam, si cum ar fi sa avem curajul sa ii invitam in ale noastre? Cum ar fi daca intreaga lume ar deveni un singur vis in stare de trezie?

Visarea e lumina de luna a gandirii.

Visul este dovada ca a ne imagina, a visa ceea ce nu a fost, este una dintre cele mai profunde nevoi umane. (Insuportabila usuratate a fiintei) © CCC

Vis: Profesia mea mi-a permis intotdeauna sa visez și de asemenea, sa realizez multe vise. (Sylvie Vartan de la A la Z: V de la Vis) © CCC

Îmi place să zâmbesc atunci când aud că oamenii mă apreciază. E şi zâmbetul un fel de muzică.

In ceea ce ma priveste, visele fac parte din natura, care nu are nicio intentie sa insele, ci exprima ceva pe masura posibilitatilor sale.

Ține, dacă vrei, această punguță de vise, dezleagă șnurul și ele te vor învălui. © CCC