Demoni și minuni,
Vânturi și maree,
În depărtare, marea deja s-a retras,
Și tu,
Ca o algă ușor mângâiată de vânt,
În nisipurile așternutului, te unduiești visând,
Demoni și minuni,
Vânturi și maree,
În depărtare, marea deja s-a retras,
Dar în ochii tăi întredeschiși,
Două valuri mici au rămas,
Demoni și minuni,
Vânturi și maree,
Două valuri mici pentru a mă îneca.
(Nisipuri mișcătoare)
© CCC
Démons et Merveilles
Démons et merveilles, vents et marées,
au loin déjà la mer s'est retirée,
et toi comme une algue,
doucement caressée par le vent,
dans les sables du lit,
tu remues en rêvant.
Démons et merveilles, vents et marées,
au loin déjà la mer s'est retirée,
mais dans tes yeux entr'ouverts,
deux petites vagues sont restées.
Démons et merveilles, vents et marées,
deux petites vagues pour me noyer.
Vei ajunge sa gasesti ceea ce iubesti si acest lucru este valabil nu doar in privinta slujbei, ci si in privinta sufletului pereche. Munca va umple o mare parte din viata ta si singura modalitate de a fi cu adevarat multumit este sa faci ceea ce vrei si ceea ce crezi ca este munca frumoasa. Si singurul mod de a face asta este sa iubesti ceea ce faci. Daca inca nu ai gasit-o, cauta in continuare si nu te resemna. Inima te va atentiona cand o vei gasi.
Amintirea este frunza care revine din caderea toamnei la stadiul de mugure al primaverii, eternalizand clipa marii noastre iubiri.
La jumătatea nopţii
Vom desena cu fluturi
Oglinzi tremurătoare
De spaţiu efemer
Şi adunînd lumina
Sub sfoara unei ciuturi
Ne vom topi de sete
Alunecînd spre cer
În carnea ta luceferi
Vor înflori femeie
Rememorînd căldura
Unui sărut răpus
Şi prin adînca rouă
A mărilor lactee
Rănindu-mă cu flăcări
Te voi veghea supus.
(Înalta fidelitate)
Prima dragoste nu e altceva decat o mica nebunie si o mare curiozitate.
Nu mai iubim pe nimeni, atunci cand iubim.
De teama sa nu ajung sa te cunosc prea usor, te joci cu mine.
Ma uimesti cu rasul tau cristalin dupa care iti ascunzi lacrimile.
Iti cunosc maiestria.
Niciodata nu rostesti cuvantul pe care ai vrea sa-l rostesti.
De teama ca nu te pretuiesc indeajuns, mi-aluneci printre degete in sute de feluri.
De teama sa nu te aseman tuturor, stai singura, deoparte.
Iti cunosc maiestria.
Niciodata nu o apuci pe calea pe care ai vrea s-o apuci.
Tu-mi ceri mai mult decat celelalte, de aceea esti tacuta.
C-o jucausa nepasare, te feresti sa-mi primesti darurile.
Iti cunosc maiestria.
Niciodata nu primesti ceea ce ai dori sa primesti.
(Gradinarul dragostei, XXXV)
© CCC
De mult negru mă albisem
De mult soare mă-nnoptasem
De mult viu mă mult murisem
Din visare mă aflasem
Vino tu cu tine toată
Ca să-ntruchipăm o roată
Vino tu fără de tine
Ca să fiu cu mine, mine
O răsai, răsai, răsai
Pe infernul meu, un rai
O rămâi, rămâi, rămâi
Palma bate-mi-o în cui
Pe crucea de carne
Când lumea adoarme.
(Dezâmblânzirea)
Iubind, înveți să iubești.
© CCC
Spiritul isi are ordinea lui, care consta in principii si demonstratii. Inima o are pe a ei. Nu cauti a dovedi ca trebuie sa fii iubit, expunand in ordine cauzele iubirii: acest lucru ar fi ridicol.
Ce e iubirea?
E o nebunie,
E bucurie sau melancolie?
Bucurii, mai ales,
Sunt multe sau nici una?
Ce e iubirea?
Dacă doriți,
Cea mai dulce nebunie!
Plină de bucurie și melancolie:
Amândouă!
În tristețea ei, merită toată bucuria,
Dacă doriți!
Vă rog, unde,
Iubirea se-ascunde?
Rămâne îndelung
Oriunde?
O poți lega când o găsești;
Vă rog, unde?
Cu zilele de primăvară
Iubirea vine și pleacă:
Pe munți, prin văi
Se află căile Iubirii.
Apoi te părăsește și te dezamăgește
În zilele de primăvară.
(Ce e iubirea?)
© CCC
A iubi si a fi cuminte ii e ingaduit abia unui zeu.
Dragostea incepe cu uimirea unui suflet care nu asteapta nimic si se termina cu dezamagirea unui ego care cere totul.
© CCC
A-ti da voie sa iubesti inseamna a iubi deja.
© CCC
Tu ești în inima mea ca un dar
neașteptat și mult prea scump,
pe care îl cercetez mirată iar și iar,
cu-aceeași nesecată desfătare.
Ești tainica-mi putere și mândrie,
de când te știu mi-i cerul mai aproape
și nu mai pot durerile să vie,
să-mi tulbure-ale sufletului ape.
Tu mi-ai făcut tărâna mai ușoară
și inima așa de dulce, grea,
ca ramura ce toamna se-mpovară
de greutatea roadei de pe ea.
Asemeni unui mare cer cu stele,
mi te-ai răsfrânt în suflet ca-ntr-un lac,
și-adânci de-atuncea-s gândurile mele,
de aur glodul inimii, sărac.
Acestea toate să ți le plătesc
nu voi putea, ci lasă-mă măcar,
risipitorul meu, să te iubesc,
din darurile tale dându-ți dar.
(Daruri)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.