Citate de Charles Bukowski

Ce minunat e sa fii in viata: sa traiesti, sa respiri si sa pasesti cu picioarele pe pamant. Din ce motive i-am invidia pe zei?

…Pentru mine, timpul n-a curs, nu l-am simţit. Viaţa mea a fost atît de activă şi atît de plină, încît un an în plus sau în minus nu s-a făcut simţit cu efecte fizice, intelectuale sau de interes duhovnicesc evidente. Poate am evoluat din punct de vedere spiritual fără să-mi dau seama, dar propriu-zis n-am simţit curgerea timpului. Pentru mine, aceşti 84 de ani au fost un fel de dar ceresc pentru ca eu să înţeleg mai multe lucruri pe care tinereţea, poate, nu le înţelege, iar maturitatea le ignoră, vrut sau nevrut. Am avut şansa să ajung pînă aici şi să privesc cu bucurie, dar şi cu tristeţe. Vîrsta asta lungă mi-a fost de folos pentru comprehensiunea unei deveniri. Ne aflăm într-un moment de gravă înţelegere a sensului vieţii. Fiecare nu priveşte la cel de alături, nu îl interesează decît lucrurile materiale, iar restul este uitat. Fiecare an care mi se dădea îl socoteam ca un dar în plus de la Dumnezeu. Socoteam în tinereţe că am să trăiesc cam 60 de ani, n-am să ajung pînă la 70. Am avut întotdeauna obsesia morţii iminente. Cu fiecare an care trecea, încercam să adaug ceva la mine, la persoana interioară, căci persoana exterioară nu mă interesa. Cînd eram în viaţa publică, fiecare an însemna încă o posibilitate de a răspîndi cultura, de a forma cultura, de a răspîndi ceva din traseul fiinţei mele. […] Bătrîneţea nu este o povară. Acum, pentru mine nu există moarte, există «trecere dincolo»…

Alia vita - alii mores. Alta viata, alte obiceiuri. (Terentius, Andria)

În viață, nu există soluții. Există forțe active: ele trebuie create și soluțiile se vor ivi în mod firesc. (Zbor de noapte)

Viata este arta de a trage concluzii suficiente din premise insuficiente.

Nu există nici o părticică de viață care să nu poarte poezie în ea. © CCC

Unii concep viata ca un râu, in voia caruia nu ai decat sa te lasi, ca sa ajungi la ţarmuri inflorite. Altii o con­cep ca un curent, in susul caruia trebuie sa inoti voiniceste, cu speranta indoielnica de a ajunge la un mal aspru, unde sa-ti odihnesti capul obosit.

Sa nu uiti niciodata: Viata este un lucru sublim.

Toata lumea se plange ca viata este scurta si ca timpul fuge repede, iar cei mai multi dintre oameni nu stiu ce sa faca cu timpul, nici cu viata.

Viata este o succesiune de lectii care trebuie traite pentru a fi intelese.

Iubirea de viaţă este nedespărţită de frica de moarte.

Your living is determined not so much by what life brings to you as by the attitude you bring to life; not so much by what happens to you as by the way your mind looks at what happens. Modul tau de viata nu este decis atat de mult de ceea ce iti ofera viata, cat de atitudinea pe care o ai in viata; nu atat de mult de ceea ce ti se intampla, cat de modul in care mintea ta analizeaza ceea ce se intampla. John Homer Miller

Toti traim in aceeasi lume. Binele si raul, pacatul si nevinovatia merg mana in mana pe acest pamant. A inchide ochii ca sa nu vezi jumatate din viata, si ca sa traiesti fara griji, e ca si cum ti-ai scoate singur ochii, crezand ca vei merge fara primejdie prin locuri pline de gropi si rape.

Curiozitatea de a trai: pentru mine viata e intotdeauna noua si plina de surprize…Viata e un spectacol variabil: toate scenele ei ma intereseaza, de la cele mai neinsemnate, pana la cele mai marete… Am toate curiozitatile, de-a pururi nesatioase: curiozitatea singuratatilor, a calatoriilor, a prieteniei, a iubirii, a cititului, a admiratiei, a tuturor viciilor si virtutilor. Niciodata n-am fost acelasi, nestatornicia e calauza curiozitatii.

Suntem aici pentru a ne bucura de o relatie speciala cu Universul.

Scoateti din viata bunavointa si iubirea si veti scoate tot ce e mai placut.

Viata nu inseamna sa astepti pana cand trece furtuna, ci sa inveti sa dansezi prin ploaie. © CCC

Cand te trezesti dimineata, aminteste-ti cat de pretios este privilegiul de a trai, de a respira, de a fi fericit. © CCC

Daca viata e un joc, acest joc trebuie sa aiba totusi o regula pe care n-o cunoastem.

Nu se poate sa traiesti mereu pe culmile muntilor… Viata este intocmai ca un drum pe care-l faci pe jos, la mari departari; in lungul campiilor intinse drumul este usor si banal; dar cand incepi sa urci coastele muntilor, devine mai greu, si dupa ce ai ajuns la culme, in fata ochilor ti se asterne o priveliste mareata - te simti exaltat si ochii ti se umplu de lacrimi -, iti vine sa canti si ai vrea sa ai aripi! Dar nu poti intarzia pe culme, caci trebuie sa-ti continui drumul si incepi sa cobori pe cealalta parte, dar esti atat de adanc preocupat de primejdia prapastiei de la picioarele tale, incat uiti cu totul de multumirea ce ai avut-o in timpul cat te-ai oprit pe culmi.