Citate de Claudie Gallay

Orice zi este buna, daca nu, atunci la ce bun sa ne mai trezim?

Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață; Prin codri de simboluri petrece omu-n viață Și toate-l cercetează c-un ochi prietenesc.   Ca niște lungi ecouri unite-n depărtare Într-un acord în care mari taine se ascund, Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare, Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund.   Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii, Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niște câmpii, Iar altele bogate, trufașe, prihănite,   Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite, Ca moscul, ambra, smirna, tămâia, care cântă Tot ce vrăjește mintea și simțurile-ncântă. (Corespunderi) (Traducere de Al. Philippide)

Omul sa traiasca facandu-si prezentul cat mai placut, caci ziua de maine se apropie necunoscuta.

Viaţa are un conţinut precis, aproape apriorioc, un sens, o structură, o tipologie, o ierarhie proprie de valori.

Viata ar fi imposibila daca ne-am aminti totul, important e sa alegem ceea ce trebuie sa uitam.

Viața… mai plină de mister – din acea zi în care a venit peste mine, ca un mare eliberator, gândul că viața poate fi un experiment al celui ce cunoaște. (Știința voioasă, Cartea a patra, fragmentul 324, 1882) Astfel descrie Nietzsche acea experiență definitorie pentru gândirea sa.

Legile vietii sunt ascunse sub amanuntele actiunilor zilnice.

Viata trebuie masurata dupa gandire si actiune, iar nu dupa timp.

Pentru acela care indura suferintele sau ii gusta placerile, viata e la fel de importanta, fie el om de seama sau de rand.

Cea mai mare aventură pe care o poţi avea vreodată este aceea de a trăi viaţa din visurile tale. The biggest adventure you can ever take is to live the life of your dreams. © CCC

Viata trebuie sa fie o bucurie si nu o suferinta. © CCC

Ce este viata, daca nu un sir de nebunii inspirate? Greutatea este sa le alegi pe cele demne de a fi facute.

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig, Toate trec ca floarea spulberată. Veştejit de-al toamnei mele frig Nu voi mai fi tânăr niciodată. N-ai să mai zvâcneşti ca pân-acum, Inimă răcită prea devreme. S-o pornesc din nou desculţ la drum Stamba luncii n-o să mă mai cheme. Dor de ducă! Tot mai rar, mai rar, Pui pe buze flacăra pornirii. O, pierdutul prospeţimei har Cu vioiul clocot al simţirii! În dorinţi încep zgârcit să fiu, Te-am trăit sau te-am visat doar, viaţă? Parcă pe un cal trandafiriu Vesel galopai de dimineaţă. Toţi suntem vremelnici pentru veci Rar ning fagii frunzele deşarte… Binecuvântat să fie deci Că trăiesc şi că mă duc spre moarte. (Nu regret, nu mă jelesc, nu strig) (Traducere George Lesnea)

O viață nefolositoare este o moarte anticipată. (Ifigenia în Taurida, 1779-1789)

Toata lumea se plange ca viata este scurta si ca timpul fuge repede, iar cei mai multi dintre oameni nu stiu ce sa faca cu timpul, nici cu viata.

Nu incerca sa traiesti vesnic. Nu vei reusi.

Viaţa este un trandafir la care fiecare petală este o iluzie si fiecare spin, o realitate.

Viata ne-a fost data pentru a munci, a iubi si a ne innobila. Daca acestea lipsesc, ce mai are omul in viata? Daca le are, de ce se mai poate plange?

Cel ce priveste viata ca pe altceva decât o iluzie ce se autodistruge este încă prizonier al vieții. © CCC

A trai este cel mai rar lucru din lume. Majoritatea oamenilor exista, atata tot.