Citate latine - Viciu

Ebrietas est metropolis omnium vitiorum. Betia este izvorul tuturor viciilor.

Dar viciul nu are catusi de putin drept mama invatatura, Iar virtutea nu este fiica ignorantei. (Tragicele) © CCC

Hominem non odi, sed eius vitia. Nu urasc omul, ci defectele lui.

Virtutea nu înfrumusețează întotdeauna, dar viciul întotdeauna urâțește. (Flori, fructe și spini) © CCC

Viciile unui popor sunt ascunse totdeauna in adancul legislatiei sale.

Fiecare virtute, fiecare viciu isi are timpul lui, apoi nu mai e la moda.

Cauta la altii virtutile, iar la tine viciile.

Aliena vitia in oculis habemus, a tergo nostra sunt. Avem sub ochi viciile altora, iar pe ale noastre la spate. (Seneca Philosophus)

Per pravum socium vir venit in vitium. Sub influenta unui prieten incorect, omul poate ajunge vicios.

Orice pacate, cat de mici, au avut nevoie in toate timpurile de justificare.

Nam vitiis nemo sine nascitur, optimus ille est Qui minimus urgetur. Nimeni nu vine pe lume fara vicii: dar cel mai bun om este acela care este stapanit de cele mai mici vicii.

Nu putem suporta nici viciile noastre, nici remediile lor. (Istoria Romei) © CCC

Mali sunt homines qui bonis dicunt male. Oamenii care-i vorbesc de rau pe cei buni sunt oameni rai. (Plautus, Bacchides)

O virtute impinsa peste o anumita limita incepe a fi o curata meteahna.

A vitiis nescit desistere, quando senescit. Nu poate sa se opreasca de la vicii, decat cand imbatraneste.

Utrumque enim vitium est: et omnibus credere et nulli. A te increde in toti si a nu te increde in nimeni, si una si alta constituie un viciu.

Este un viciu comun oamenilor sa li se para mai frumoase lucrurile dificile, si cei mai multi considera ca nu stiu nimic cand descopera cauza clara si simpla a unui lucru, in timp ce admira unele teorii sublime si profunde ale filosofilor, desi acestea se sprijina, asa cum se intampla de cele mai multe ori, pe fundamente care n-au fost niciodata suficient cercetate de cineva; nebuni desigur, care prefera luminii, intunericul.

Vitia nobis sub virtutum nomine obrepunt. Viciile se cuibaresc in noi sub denumirea de virtuti. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Omne vitium semper habet patrocinium suum. Viciile isi gasesc intotdeauna o justificare. (Syrus, Sententiae)

Virtutile exagerate devin aproape vicii. Sentimentele cele mai vrednice, daca le exagerezi, ajung sa fie blamate.