Citate latine - Viciu

Dar viciul nu are catusi de putin drept mama invatatura, Iar virtutea nu este fiica ignorantei. (Tragicele) © CCC

Vitia nobis sub virtutum nomine obrepunt. Viciile se cuibaresc in noi sub denumirea de virtuti. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Fiecare virtute, fiecare viciu isi are timpul lui, apoi nu mai e la moda.

A vitiis nescit desistere, quando senescit. Nu poate sa se opreasca de la vicii, decat cand imbatraneste.

Compesce mentem! Pune frau viciilor! (Horatius, Odae)

Virtutile exagerate devin aproape vicii. Sentimentele cele mai vrednice, daca le exagerezi, ajung sa fie blamate.

O  mare parte dintre oameni poseda, precum ierburile, insusiri ascunse pe care intamplarea le da la iveala.

Daca n-am avea defecte, nu ne-ar face placere sa le observam pe ale celorlalti.

Quod aetas vitium posuit, aetas aufert. Defectul pe care timpul l-a inradacinat in noi, numai timpul il va scoate.

Mali sunt homines qui bonis dicunt male. Oamenii care-i vorbesc de rau pe cei buni sunt oameni rai. (Plautus, Bacchides)

O virtute impinsa peste o anumita limita incepe a fi o curata meteahna.

Cea mai mare parte a relelor savarsite de oameni i-au intampinat deghizate sub o haina care parea intr-adevar a necesitatii, apoi dupa ce au savarsit pacatul intr-o clipa de exaltare, de teama si de nebunie, oamenii vad ca ar fi putut trece pe langa el, ocolindu-l.

...video meliora proboque Deteriora sequor... Vad lucrurile bune si le incuviintez, dar le urmez pe cele rele. (Ovidius, Metamorphoses)

E cu putinta oare sa concepem virtutea fara vicii, iubirea fara uratenie... Suprimati un viciu si virtutea corespunzatoare va disparea cu dansul.

Omne vitium in proclivi est. Toate viciile duc la decadere.

Orice pacate, cat de mici, au avut nevoie in toate timpurile de justificare.

Luati un cerc, mangaiati-l, si acesta va deveni un cerc vicios! (Cantareata cheala) © CCC

Nam vitiis nemo sine nascitur, optimus ille est Qui minimus urgetur. Nimeni nu vine pe lume fara vicii: dar cel mai bun om este acela care este stapanit de cele mai mici vicii.

Utrumque enim vitium est: et omnibus credere et nulli. A te increde in toti si a nu te increde in nimeni, si una si alta constituie un viciu.

Nulla sapientia naturalia corporis aut animi vitia ponuntur. Defectele innascute ale corpului sau ale sufletului nu se pot indeparta prin nici o stiinta.