Michel de Montaigne
Michel de Montaigne, Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix, 28 febr. 1533 – 13 sept. 1592, scriitor si ganditor francez. A trait 59 de ani.
A fost unul dintre cei mai importanți scriitori francezi ai Renașterii. Este cunoscut ca fiind cel care a popularizat eseul ca specie literară și pentru ușurința cu care trecea de la speculații intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic.
Autor al Eseurilor (Les Essais), un monument al literaturii franceze, Michel de Montaigne este o figură fundamentală a gândirii Renașterii.
Provenind dintr-o familie bogată, a primit o educație excelentă inspirată de preceptele umaniste. Magistrat ca pregătire, Montaigne a fost foarte implicat în viața politică a țării sale în calitate de consilier al Curții de Asistență din Périgueux (Cour des aides, sub Vechiul Regim, curți suverane de apel create în secolul al XIV-lea pentru a se ocupa de litigiile fiscale) și mai ales primar al orașului Bordeaux între 1581 și 1585.
Obosit de aceste funcții, gânditorul s-a retras pe domeniul său și în „biblioteca” sa dedicându-se lecturii și scrisului.
Inspirat de deviza lui Socrate, „Cunoaște-te pe tine însuți” și convins că „fiecare om poartă în el întreaga formă a condiției umane”, Montaigne s-a lansat în redactarea „Eseurilor”: o sumă a gândirii sale, a experiențelor și a gândurilor sale asupra lumii.
Dacă filosofia acestui călător cultivat se înscrie în cultura umanistă, Montaigne manifestă, de asemenea, un mare scepticism. Conștient de faptul că nu poate să explice totul, pesimist în fața ravagiilor războaielor religioase, Michel de Montaigne a căutat înțelepciunea dincolo de orice judecată morală, politică și religioasă, de unde și bogăția și universalitatea operei sale.
Scrierile lui Montaigne au influențat în mod direct scriitori variind de la William Shakespeare la Ralph Waldo Emerson, sau de la Jean-Jacques Rousseau la Friedrich Nietzsche.
Colecția sa voluminoasă intitulată „Essais”, renumitele “Eseuri”, 1580, culegere de reflecții pe cele mai diverse teme, constituie cele mai reprezentative monumente ale literaturii Renașterii.
Opere principale:
– eseuri: Eseuri (Essays), 1580 (reeditat în 1588, 1595);
– memorialistică: Jurnalul de călătorie al lui Montaigne în Italia prin Elveția și Germania (Travel diary of Montaigne in Italy through Switzerland and Germany), 1774, postum.
Citate asemanatoare
-
Trebuie sa se faca o mare deosebire intre greselile care pornesc din slabiciunea noastra si cele care vin din rautatea noastra… nu ni se poate aduce invinuire decat pentru cele facute impotriva constiintei noastre.Trebuie să călătorești pentru a-ți confrunta și a-ți șlefui creierul cu cel al altora. (Jurnal de călătorie) În 1580, când Montaigne începuse deja să-și scrie Eseurile, a plecat pentru o călătorie de un an și jumătate prin Europa. Va vizita Italia, Elveția și Germania ceea ce îi va permite să scrie textul de mai sus în Jurnal de călătorie. © CCC
Iubirile noastre se avanta mai presus de noi.
Nu fiti mai cuminti decat trebuie, dar fiti cuminti cum trebuie.Femeile au o inclinatie naturala in a-si contrazice barbatii.Suntem nascuti ca sa cautam adevarul; posedarea lui apartine unei puteri mai mari.Primul semn al coruptiei moravurilor este izgonirea adevarului.Cuvantul apartine pe jumatate ascultatorului si pe jumatate, vorbitorului. © CCCCa sa se raceasca sentimentul, nu trebuie decat sa vezi cu ochii deschisi pe cel ce iubesti.Iubesti un corp fara suflet sau fara sentiment cand il iubesti fara consimtamantul si dorinta sa.Noutatea, mai mult decat maretia lucrurilor, ne indeamna sa le cautam cauza.Folosinta, nu posesiunea, ne face fericiti.O casatorie reusita este aceea dintre o femeie oarba si un barbat surd. © CCCMontaigne are cuvinte care valorează cărți. © CCCTrebuie sa smulgi masca lucrurilor, ca si a persoanelor.Nu mori pentru ca esti bolnav, mori pentru ca esti viu. (Eseuri) Michel de Montaigne Moartea este o consecință a vieții. De aceea, Montaigne considera că înțelepciunea inseamna acceptarea mortii și, prin urmare, ca a filosofa inseamna a învăța sa mori, ceea ce nu este nimic altceva decat a învăța să trăiești.Cine a învățat să moară s-a dezvatat să fie sclav. (Eseuri) Michel de Montaigne Despotul nu-si poate exercita puterea decat dacă oamenii lui se tem de el. Frica, prin excelenta, este, desigur, cea fata de moarte pentru că moartea este ireversibilă (nu este valabil acelasi lucru in cazul pierderii bunurilor). Dar ce mai poate face despotul împotriva celui care a învățat să nu se teama de moarte?Daca cineva staruie sa-i spun de ce o iubesc, nu pot decat sa-i dau acest raspuns: "pentru ca e ea, pentru ca sunt eu".Nu-i om cat de fricos caruia sa nu-i placa mai bine sa cada deodata, decat sa fie tot timpul in cadere.