Citate de Alexandru Vlahuta

Jertfele oamenilor sunt florile ce se arunca in calea dreptatii.

Aspirat primo Fortuna labori. Norocul încurajează prima încercare. (Soarta zâmbește la primul efort.) (Vergilius)

Norocul pare deosebit de orb acelora pe care nu-i atinge.

E o fericire sa fii iubit. E una si mai mare: sa iubesti. Cine le are pe amandoua e mai presus de lumea timpului, mai tare decat soarta, mai tare decat moartea.

Norocu-i nestatornic si zboara ca un fum. Cu bratele amandoua pastreaza-l langa tine; te paraseste-adesea, oricat de strans l-ai tine. Fii intelept si asculta ce-ti spun prieteneste; e prea tarzie viata de maine: azi traieste!

O, Zeita a Norocului, desarta e puterea ta divina, cand ni-e data intelepciunea. Noi, da, numai noi te facem, prin dorinte nesabuite, Zeita-atotstapanitoare si te asezam in ceruri.

Cea dintai si cea mai de capetenie datorie a unui om cinstit e sa ne spuna adevarul inimii lui.

Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se mai incalzeste la ea si vecinul tau.

Poate fi cineva fericit cand ia aminte la cate-s de facut pe lume, la cate insusi cata sa implineasca intr-o viata asa de scurta si de nesigura si vede ca-l apuca noaptea cu lucrul de-abia inceput?

Norocul nu-ti poate lua ce nu ti-a dat.

Sfanta munca e aceea ce rasplata-n ea-si gaseste.

Grăbește-te! Valul Norocului se retrage repede. © CCC

Cauta-ti in tine linistea si fericirea.

Pentru un sarac ce simte, nu e rana sufleteasca mai grozava decat mila rea si dispretuitoare cu care-l privesc bogatii, din desarta lor splendoare.

Norocul oamenilor este o roată și nu-i lasă mereu pe aceiași în vârf. © CCC

Nu exista stiinta a norocului; daca ar fi, pe nedrept l-am numi noroc, soarta sau destin.

La orice trebuie să ai noroc în viață, dar mai ales la oameni.

Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multişor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă.

Soapta adevarului, simpla, sfanta adevarului soapta. Ce putini o aud... Si tu, care alergi toata viata pe cai ce nu sunt ale tale, si tu ai putea s-o auzi, caci e in toate inimile, dar n-o auzi de zgomotul pasilor tai.

Avusese norocul să fie văduv de mai multe ori. (Parizianul eliberat) © CCC