Actuala lume occidentală rămâne sub imperiul raționalismului, pozitivismului și scientismului care au apărut în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și, cu aroganță și infantilism, l-au negat pe Dumnezeu și viața de apoi. Sub pretextul de a face omul fericit, această ideologie limitată la preocupările materiale și pământești a vrut să stârpească orice sentiment religios, orice dorință de veșnicie, orice abordare spirituală; dar, în loc să elibereze individul și să emancipeze masele, le-a înrobit unor idoli precum progresul, banii, plăcerea, notorietatea și sinele atotputernic.
Negarea transcendenței divine și a unei lumi invizibile nu-i face pe oamenii moderni mai liberi sau mai fericiți, dar de ea beneficiază politicienii lacomi și șarlatanii care își vând sistemul sau rețetele lor de bunăstare, tuturor stăpânilor ca să nu gândească... Cetățeanul se găsește redus la starea pasivă de consumator și spectator, absoarbe tot timpul zgomote, imagini, sloganuri, fără spirit critic, îngrozitor de obedient. Lipsit de interioritate și de relații de viață cu ceilalți, este sortit virtualului, rețelelor de socializare, mirajului ecranelor.
Astfel, polemiști, pelerini ai Absolutului precum Bloy, Péguy, Bernanos, Berdiaev, Soljenițîn au denunțat acest lucru cu mult înaintea mea, dar vocile lor profetice rămân „neauzite”. Filosofii greci și romani și profeții biblici vorbesc și ei despre vremuri de fericire și mângâiere, dar acestea nu au nicio legătură cu rețetele de dezvoltare personală și cu nenumăratele terapii. Fericirea de aici de pe pământ nu este altceva decât a trăi conform Binelui, a dobândi înțelepciune, a-ți înălța sufletul și a contempla realitățile cerești și, de asemenea, a răspândi semințe de frumusețe și iubire în jurul tău.
© CCC
Cultivă-ți imaginația, iubește-o, dă-i nesfârșite forme noi, dar nu o lăsa să te înșele. Apreciază lumea, străbate-o, studiază-i căile, dar nu te lăsa stăpânit de ea... A deține bunuri și lucruri în idei este singurul bine pur pe care îl poți obține; a le poseda fizic sau legal este o povară și o capcană.
(Persoane și locuri)
© CCC
Și ceea ce numiţi lume, trebuie să începeți s-o creați: gândirea voastră, imaginaţia voastră, voința voastră, dragostea voastră trebuie să devină această lume.
(Așa grăit-a Zarathustra, 1883-1885)
Imaginează-ţi ce plictisitoare ar fi viaţa dacă toţi am fi la fel. Ideea mea despre o lume perfectă este aceea în care apreciem diferenţele dintre noi: scund, înalt; democrat, republican; albi sau negri – o lume în care toţi suntem egali, dar cu siguranţă nu suntem la fel.
Cand ai douazeci de ani, crezi ca ai rezolvat enigma lumii; la treizeci de ani, incepi sa reflectezi asupra ei si, la patruzeci, descoperi ca ea e de nerezolvat.
Imaginea nu este o idee oarecare exprimată de regizor, ci o întreagă lume oglindită într-o picătură de apă.
© CCC
Lumea este o fraza muzicala, ce are sunetul operei perfecte.
Lumea este nouă pentru mine în fiecare dimineață când mă trezesc.
© CCC
Lumea e mare, dar noi suntem şi mai mari, dacă ne credem în stare s-o cucerim!
Lumea materiala se reazema pe echilibru, lumea morala, pe dreptate.
Nu înțelegi? Când nu observăm lumina, ea este o particulă. Când o observăm, devine o undă sau un val. Conștiința noastră determină forma pe care o ia lumina. Cu alte cuvinte, gândurile și conștiința noastră pot schimba lumea. Ceea ce vedem, ceea ce auzim și ceea ce atingem s-ar putea să nu fie toate adevărate; dar ceea ce gândim, ceea ce rămâne în mintea noastră și ceea ce simțim s-ar putea să fie „adevărate”, aceasta o „învățăm” și o „acceptăm” ca origine și temelie a lumii noastre. Emoțiile și conștiința noastră pot pătrunde și afecta toate lucrurile tangibile și intangibile. Cu alte cuvinte, atâta timp cât ne dorim, avem capacitatea de a schimba lumea.
(Psihologie)
© CCC
Tu ești lumea și lumea ești tu.
(Krishnamurti în Saanen 1975)
© CCC
Este cert astăzi că democraţia, sub actuala ei formă, este falimentară... Lumea nu va putea progresa decât printr-o ameliorare a calităţii materialului uman.
Intreaga problemă cu lumea este că proştii şi fanaticii sunt întotdeauna atât de siguri de ei înşişi, in timp ce oamenii înţelepţi sunt atât de plini de îndoieli.
(Paradoxul lui Bertrand Russell)
O-nchipuire-i lumea din năluciri de fum.
Un loc vrea fiecare pe scenă să ocupe.
Tu află adevărul din adâncimi de cupe:
Că totul pendulează între miraj și scrum.
(Rubaiate)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.