Citate de Emil Cioran

Viata omului numai atunci e pretioasa cand urmareste un ideal.

Nu uita niciodata ca oricine te iubeste cere de la tine o iluzie de ideal. Da-o, ori nu te lasa iubit.

Idealismul creşte direct proporţional cu distanţa până la problema în cauză.

Nu toti oamenii au pierdut naivitatea; de aceea nu toti oamenii sunt nefericiti.

A avea un ideal inseamna a avea o oglinda. Intr-un ideal te speli ca intr-o apa curata. Intr-o oglinda iti speli chipul obosit, potrivindu-ti-l pana cand te accepti sa fii.

Marile conversiuni sunt profund respectabile.

Omul intreg isi calauzeste viata prin reprezentari anticipate, prin ceea ce numim “cauze finale” sau, mai comun, idealuri.

Acela care nu se iubeste pe sine insusi nu stapaneste nimic pe lumea asta. ("Caiete")

Daca omul ar fi cu totul lipsit de capacitatea de a visa, daca el n-ar putea din cand in cand sa o ia inainte si sa contemple in inchipuirea sa imaginea inchegata si desavarsita a operei care abia incepe sa se infiripe sub mainile sale, atunci nu-mi pot inchipui deloc ce mobil l-ar putea determina sa intreprinda si sa duca la capat lucruri vaste si istovitoare pe taramul artei, al stiintei, al vietii practice. Discordanta dintre vis si realitate nu pricinuieste nici un rau daca persoana care viseaza crede serios in visul sau, daca scrutand atent viata, compara constatarile cu inchipuirile sale si in general lucreaza constiincios la realizarea visului sau. Cand intre vis si viata exista un oarecare punct de contact, atunci totul e in ordine

Singurul mod de a intelepti un animal arogant din fire este de a-i arata din ce noroi e plamadit.

Paradisul lui Dante, aceasta sublima expresie a idealului, acest albastru vesnic nu se gaseste decat in suflet.

Ceea ce ne deosebeste de predecesorii nostri este lipsa de respect fata de mister. Noi chiar l-am rebotezat; astfel s-a nascut absurdul. © CCC

Ultimele frunze cad rotindu-se. Iti trebuie o mare doza de insensibilitate ca sa faci fata toamnei.

Toate fiintele omenesti traiesc cu idealuri si sperante — inalte sau mediocre —, care dau vietii lor un anumit sens.

Idealul moral cel mai inalt pentru care luptam este sa ramanem in armonie cu lumea fizica, aceea care ne asigura fericirea, fara sa rupem cu lumea morala, aceea care ne stabileste demnitatea.

Mergi, lucreaza, nu te opri, nu te multumi cu atat; ai totul de invatat, totul de facut, totul de cucerit pentru a-ti implini viata asa cum trebuie.

Unii traiesc fara niciun ideal, fara nicio tinta: trec prin lume ca niste fire de paie pe un rau. Nu merg ei, ci curentul ii duce.

Nu exista inaltimi de neatins, ci numai aripi prea scurte.

Idealurile se aseamana cu stelele: nu le poti atinge, in schimb te poti orienta.

De n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica.