Am stat în Veneția pe Puntea Suspinelor,
Palat, de-o parte și temniță, de alta.
(Pelerinajul lui Childe Harold, 1812-1818)
Puntea Suspinelor (în italiană, Ponte dei Sospiri) a fost construită la începutul secolului al XVII-lea pentru a lega camerele de interogatoriu din Palatul Dogilor cu închisoarea, palatul fiind despărțit de aceasta doar printr-un canal.
Această punte-pasarelă, acoperită, are două coridoare paralele și trece peste Rio de Palazzo o de Canonica (Râul Palatului sau Râul Canonicului).
Numele Puntea Suspinelor sugerează oftatul prizonierilor duși în fața judecătorilor, în timpul ultimei lor priviri spre Veneția. Era așadar ultima imagine a libertății pentru cei ce urmau să-și încheie zilele în închisoare.
Există mai multe poduri cu același nume, în special în Cambridge și Oxford.
Puntea a fost denumită astfel de poetul englez Lord Byron, într-unul dintre poemele sale din secolul al XIX-lea, Pelerinajul lui Childe Harold.
Lumea nu poate darui nicio bucurie asemanatoare cu cea pe care o rapeste.
Avea comportamentul la care te astepti de la o alteta imperiala, absolut fascinant si neasteptat.
© CCC
Dacă nu știi ce să faci cu mâinile, transforma-le în mângâieri.
(Daca m-as asculta, m-as intelege)
© CCC
Regula de aur a comportamentului este toleranța reciprocă, pentru că nu vom gândi niciodată cu toții la fel, vom vedea doar o parte din adevăr și din unghiuri diferite.
(Toți oamenii sunt frați)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.