Citate celebre pe teme

Altă dată, venind de la Paris, și-a prins de șaua calului o geantă mare cu hârtii importante. Geanta era prinsă prost și a căzut. Curierul trecând pe acolo, ridică geanta și, după ce îl vede pe La Fontaine, îl întreabă dacă a pierdut ceva. Băiatul ăsta se uită în jur: „Nu, spune, nu am pierdut nimic. — Iată o geantă pe care am găsit-o, spuse celălalt. - Ah! este geanta mea! exclamă La Fontaine; este tot ce am." L-a ținut între brațe până la cabana de vânătoare. (Povești) © CCC

Păcatul este singura notă de culoare vie care subzistă în lumea modernă.

Faptele vorbesc mai tare decat vorbele, dar nici pe departe atat de des.

Întorcându-se de pe munte, admira, sub panașul său de stejari, vechea casă cenușie de piatră: nu îmbina ea într-un echilibru armonios, prin dispunerea zidurilor și a acoperișului, arhitectura canadiană cu arhitectura franceză? Cu zidurile ei solide, construite din pietre de câmp, a izvorât firesc din această proeminență, îndeplinind nevoile celor care au ridicat-o. Dar aceștia doriseră să-și încheie opera punând acolo o coroană franceză. Exista acolo un semn. Nu era o himeră să vrei să aclimatizezi aici geniul și cultura Franței. Solul și clima erau propice dezvoltării acestei plante nobile a cărei vigoare concura cu strălucirea ei. Cu siguranță era necesară o sarcină preliminară: să se curețe pământul de vegetația parazită care îl invadase care amenința să sufoce tulpina franceză. Avea să se lupte corp la corp cu această buruiană atunci când simțea că armata lui este suficient de puternică pentru a lupta cu șanse serioase de victorie. Pentru moment, era vorba de organizarea, încadrarea și întemeierea națiunii franco-canadiene pe temelii de nezdruncinat: oferindu-i o doctrină în armonie cu temperamentul ei etnic; să-i inspire mândria în originile sale și credința în destinul său. Campania pentru „Sanatoriul Național” avea să se încheie în curând: urmau să fie stabilite patru realizări și punctul final. Această campanie a obținut un succes care a depășit așteptările lui Larocque. Tirajul jurnalului „La Nouvelle-France” se menținea la douăzeci și cinci de mii de exemplare. Jurnaliştii franco-canadieni şi anglo-canadieni s-au implicat în polemici violente în jurul dezvăluirilor scandaloase. Unele ziare apărau punctul de vedere al lui Larocque cu cele mai clare rezerve. Majoritatea susțineau partea adversă. Până la urmă, toată această agitație a condeiului și a cuvântului a făcut un deserviciu parlamentarilor. Oamenilor li s-au dat motive întemeiate să râdă de aleșii lor și să disprețuiască acești mici tirani, produși în masă, prin vot. Oamenii curajoși au dat frâu liber disprețului lor și au râs până când abia se mai puteau ține pe picioare. Acesta a fost scopul lui Larocque de a provoca, pe o scenă mare, acest dans de fantoșe. (La Chesnaie) © CCC

Inteligenţa unui om se măsoară prin cât de multe incertitudini poate suporta. Inteligența ar însemna să-ți accepti ignoranța, întrebările despre viață și natură, despre sine și despre ceilalți. Acceptarea nu înseamnă ignorarea dificultăților cunoașterii sau renunțarea la înțelegere. Pur și simplu accepți că răspunsurile nu sunt definitive. © CCC

In afacerile sale cu oamenii, destinul nu lichideaza niciodata conturile.

La Ceahlau trebuie să te uiți cu capul descoperit, altfel îți cade căciula de la sine-și!

Nici dragostea, nici prietenia si nici respectul nu leaga mai mult oamenii decat ura comuna fata de cineva

Dragostea fara eternitate se numeste angoasa, eternitatea fara dragoste se numeste infern. © CCC

Revoluțiile produc oameni de acțiune, fanatici cu ochelari de cal, genii mediocre.

Este frumoasă sau urâtă despărțirea, este moral sau imoral să te desparți de cineva...? Nu s-au găsit răspunsuri. Cea mai imorală despărțire este MOARTEA. Ea este singura care ne desparte, cu cea mai precisă artă, de tot ceea ce iubim, de tot ce încă mai dorim – VIAȚA. (Arta despărțirii)

Oamenii pot fi imediat si usor cantariti de indata ce consimt sa intre pe taramul dificultatilor.

Sunt mai multe flori Pentru mama, în inima mea, Decât în ​​toate livezile; Mai multe mierle vesele Pentru mama, în inima mea, Decât în întreaga lume. Și mult mai multe sărutări Pentru mama, în inima mea, Decât s-ar putea da. (Sunt mai multe flori) © CCC

O masca ne spune mai multe decat o fata.

Trebuie să scrie numai acela căruia îi pasă de marile probleme ale umanității şi ale societății.

Toată lumea a spus-o; departe de mine gândul de a susține că ceea ce spune toată lumea trebuie să fie adevărat. © CCC

Non-violenţa este politica regnului vegetal.

Eu nu fac moda, eu sunt moda. (traducere CCC - Copyright ©2012)

Mi se pare că nimeni nu iubește la fel de mult ca mine: arta, muzica, pictura, cărțile, oamenii, rochiile, luxul, zgomotul, liniștea, râsul, tristețea, melancolia, glumele, dragostea, frigul, soarele... ador și admir totul. (Jurnal) © CCC

Silvina Ocampo mi-a spus că un poet are nevoie să scrie și versuri proaste. Altfel, celelalte nu pot ieși în evidență... Numai poeții de mâna a doua scriu numai versuri bune. Măcar din politețe, trebuie să ai și versuri proaste. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) [Silvina Ocampo (1903 -1993), scriitoare argentiniană ale cărei domenii preferate erau poezia și nuvelele aparținând genului fantastic.] © CCC