Citate despre Femeie

Iubirea al cărei obiect este doar frumuseţea fizică nu este iubire adevărată. © CCC

Femeile sunt cei mai buni psihanaliști până când se îndrăgostesc. Apoi devin cei mai buni pacienți. © CCC

Dragostea e ca un zâmbet: niciodată nu are valoare dacă nu o dăruieşti.

Mai degraba i se iarta unei femei frumoase prostia decat unei femei urate inteligenta.

Acum douăsprezece ore eram încă împreună și chiar ieri pe vremea asta te strângeam în braţe. Cât de mult pare să fi trecut de atunci! Noaptea este acum lină și călduroasă. Pot auzi magnolia măreaţă de sub fereastra mea cum foșnește în bătaia vântului, iar când îmi ridic privirea văd oglindirea lunii în apa râului. Papucii tăi de casă, micuţi, se află în faţa mea acum în timp ce scriu... Vreau să îţi aduc numai fericire și să te înconjur cu o stare de calm, un extaz nesfârșit – pentru a te răsplati măcar puţin pentru dragostea pe care ai revărsat-o asupra mea. (Gustave Flaubert către Louise Colet, 3 August 1846) © CCC

Ceea ce fac și ceea ce visez te include pe tine, așa cum vinul trebuie să aibă gustul propriilor struguri. © CCC

Mai bine să trăiești înlănțuit lângă cel pe care îl iubești, decât liber, în mijlocul grădinilor, lângă cel pe care îl urăști. Proverb persan © CCC

Femeile sunt extreme: ele sunt mai bune sau mai rele decat barbatii.

Forma ideală cea mai pură A frumuseții eterne. (Mefistofel, actul IV - Despre femeie, replica lui Faust către Elena) © CCC Forma ideal purissima Della bellezza eterna.

Se pare ca se intampla mai des sa treci de la antipatie la dragoste decat la prietenie. (Caracterele - Despre inima)

Iubirea e cea care canta acum; vechiul cantec dulce al iubirii. (Ulise)  

Căutat-am noaptea în așternutul meu, căutat-am pe acela după care inima-mi tânjește, căutatu-l-am, dar nu l-am aflat.   Și m-am sculat atunci, și am cutreierat cetatea, ulițele și răspântiile largi, și am căutat pe acela după care inima mea tânjește, l-am căutat, însă n-am dat de el.   O, fiice ale Ierusalimului, juru-vă, dacă dați peste iubitul meu, spuneți-i că sunt bolnavă de iubire… (Cântarea cântărilor)

In arta, ca si in dragoste, instinctul este de ajuns.

Cu anumite fiinţe foarte rare, nu ar trebui să vorbești. Ar trebui să le fii imediat în brațe, să le mângâi fața, pleoapele, obrajii, buzele, atingându-le cu un deget, mai întâi încet, apoi într-un sărut pasional. Să le săruți. Să le îmbrăţişezi. Cuvintele sunt inutile. Cuvintele ar veni să confirme ceea ce corpurile au ştiut din primele clipe. (O perioadă nebună) © CCC

Totul se pare ca are greutate, chiar si lumina. Numai farmecul femeii iubite este imponderabil.

A-ti da voie sa iubesti inseamna a iubi deja. © CCC

Din ziua când, la nouăsprezece ani, se măritase şi se mutase în această vilă, ea nu cunoscuse fericirea. O, zei! Ce-i lipsea acestei fiinţe? Ce-i trebuia acestei femei, în ai cărei ochi ardea totdeauna o mică flacără de neînţeles? Ce-i trebuia acestei vrăjitoare, cu uitătura puţin crucişă, care în acea zi de primăvară ieşise ţinând în mână un buchet de mimoze? Nu ştiu, nu am aflat. Desigur, spunea adevărul, avea nevoie de el, de maestru, nu de vila aceea în stil gotic, nici de grădina ei, şi nici de bani. Spunea adevărul, pe el îl iubea. (Maestrul și Margareta)

Capriciile femeii pe care o iubesc sunt egalate doar de infernala statornicie a femeii care ma iubeste.

Frivolitatea ramane in continuare ceea ce e mai grav la femei. © CCC

Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai intalnit.