Citate de Lucius A. Seneca

Trebuie sa traim asa ca si cum am trai in vazul lumii; trebuie sa cugetam asa, ca si cum altul ar putea sa priveasca in adancul inimii noastre.

Toate curentele sociale generoase pornesc de la stiinta, literatura, arta, invatatura.

Omul de stiinta nu vizeaza un rezultat imediat. El nu se asteapta ca ideile sale avansate sa fie preluate cu usurinta. Munca lui seamana cu aceea a agricultorului - pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni, și sa arate calea. El traieste, trudeste si spera. Nikola Tesla, “Puterea undelor radio va revolutiona lumea”, in Mecanica si inventiile moderne (iulie 1934) © CCC

Stiinta si puterea sunt unul si acelasi lucru.

Nu traieste decat cel care e de folos altora, nu traieste decat cel ce da un rost vietii.

Nimic nu ne loveste mai tare decat raul ce tine de puterea altuia.

Stiinta e considerata morala sau imorala, dupa cum folosirea ei e binefacatoare sau distructiva...; in realitate, ar fi mai potrivit de a transfera aceasta apreciere nu asupra stiintei, ci asupra oamenilor care o aplica si care o folosesc…

Inteleptul se multumeste cu sine; cu toate acestea, el doreste sa aiba un prieten, un vecin, un camarad, oricat si-ar fi de ajuns siesi.

Binele suprem este stiinta sau cunoasterea adevarata a naturii.

Nu cel ce are putin, ci cel ce ravneste la multe e sarac.

Cand avem lucrurile in cap, vorbele forfotesc.

Temeritas sub titulo fortitudinis latet. Curajul se ascunde sub numele de vitejie. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Daca ma bucur ca invat ceva nou, este ca sa-l impartasesc altora.

Biblia nu știe nimic despre fizică, iar fizica nu știe nimic despre Dumnezeu. © CCC

Filosofia nu este o meserie, facuta pentru ostentatie. Ea nu consta in cuvinte, ci in fapte. Nu recurgi la ea ca sa-ti petreci ziua cu un fel de desfatare sau sa-ti alungi plictiseala, cand n-ai ce face. Ea iti formeaza si iti modeleaza sufletul, iti ordoneaza viata, iti indruma faptele, iti indica ce trebuie sa faci si ce nu.

Nimeni nu ajunge la intelepciune din intamplare.

In știință, trebuie să fim interesați de lucruri, nu de persoane. © CCC

Stiintele au doua extremitati care se ating. Prima este pura ignoranta in care se afla toti oamenii la nastere; cealalta, este aceea la care ajung mintile cele mai luminate, care, dupa ce au parcurs tot ceea ce oamenii pot sti, isi dau seama ca nu stiu nimic si se gasesc iar in starea de nestiinta initiala. Dar aceasta este o ignoranta savanta, care-si da seama de ea. Cei ce au iesit din ignoranta naturala si n-au putut ajunge la cealalta au oarecare spoiala din aceasta stiinta suficienta si fac pe invatatii. Acestia tulbura lumea si judeca lucrurile mai rau decat ceilalti. Poporul si invatatii alcatuiesc adevarata lume; ceilalti o dispretuiesc si sunt dispretuiti la randul lor.

Nu poti sa dispretuiesti stiinta fara sa dispretuiesti ra­tiunea; nu poti dispretui ratiunea fara a dispretui pe om.

E lucru mare ca un om sa fie mereu acelasi.