Corneille ne subjugă caracterelor şi ideilor lui, iar Racine se conformează ideilor noastre; Corneille zugrăveşte oamenii care ar trebui să fie, iar Racine – aşa cum sunt. În Corneille găsim mai mult din ceea ce se cade chiar să luăm ca model, în Racine găsim mai mult din ceea ce recunoaştem în alţii sau din ce simţim noi înşine. Unul te înalţă, te uimeşte, te stăpîneşte, te învaţă; celălalt îţi place, te răscoleşte, te înduioşează, te pătrunde.
Totul cade în uitare, scrisul salvează ceea ce nu vom mai revedea niciodată.
(Interviu cu titlul Annie Ernaux privește lumea, prezentat la postul de radio France Culture)
© CCC
Cuminte sau nu, înţelegând sau nu, primisem totuşi boala literaturii, voiam să scriu romane.
(Jurnal esențial)
A scrie inseamna intotdeauna a tainui ceva astfel incat sa poata fi descoperit.
Am apelat la roman, o formă artistică care în vremurile trecute fusese neglijată și căpătase astfel o reputație proastă, dar care în cursul secolului al XIX-lea se dezvoltase și se ridicase la rangul atins de drama și epopeea antică.
© CCC
Fiecare roman este un deicid secret, un asasinat simbolic al realității.
(Romancierul și demonii săi)
© CCC