Cât privește scrierile mele, nu le-am recitit niciodată. Nu le știu. Când scriu ceva, o fac pentru că trebuie. De îndată ce vede lumina tiparului, încerc să uit cât mai repede ce am scris.
(Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)
Cu toții suntem martori pasivi ai unei barbarii mereu reînnoite.
(Spre lauda lui Yasar Kemal)
© CCC
Scrisul este ca o forma a rugaciunii.
Lucrurile și faptele care nu sunt scrise sunt acoperite de întuneric și date uitării.
© CCC
Bărbaților le plac femeile care scriu. Chiar dacă nu o spun. Un scriitor este o țară străină.
© CCC
Cuminte sau nu, înţelegând sau nu, primisem totuşi boala literaturii, voiam să scriu romane.
(Jurnal esențial)
A scrie este un fel de a vorbi fără a fi întrerupt.
(Jurnal)
Fireşte, nu felul de a scrie, ci felul de a gândi decide valoarea unui scriitor.
Mi-aș dori să pot scrie o carte frumoasă pentru a frânge acele inimi care în curând vor înceta să mai existe: o carte a credinței și a micilor lumi ale oamenilor simpli care trăiesc după filozofiile cântecelor populare.
© CCC
Condeiul este limba sufletului; dupa cum au fost conceptele cu care a fost hranit, asa vor fi si scrierile.
Bărbatul meu spunea: “Noroc că nu scrii așa cum vorbești. Pentru că vorbești foarte prost.”