Citate de Gabriel Liiceanu

Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu.

Nu știu dacă acesta este elementul cel mai valoros, dar dorința mea e să scriu cât mai exact despre mine însumi, știind că dacă nu mă trădez pe mine, în același timp mă simt foarte apropiat de cititori. Nu vreau să mă consider o excepție. Adică să scriu ca un om obișnuit, ca și cum ar scrie un om de pe stradă despre viața lui și pe care citindu-l, ceilalți se recunosc.

Tocul este grafitul seismografic al inimii. El poate inregistra cutremurul de pamant, dar nicidecum nu-l poate prezice.

Scrisul este ca o forma a rugaciunii.

Am scris pentru că era singurul mod de a vorbi în tăcere. (Mic tratat despre Meduza) © CCC

Scrierea manuscrisă este un proiect spiritual, chiar dacă apare prin intermediul unui instrument material. © CCC

Gloria unor oameni este de a scrie bine, dar meritul altora este de a nu scrie deloc. (Caracterele)

A scrie inseamna intotdeauna a tainui ceva astfel incat sa poata fi descoperit.

Daca oamenii nu pot scrie bine, nu pot gandi bine, daca nu pot gandi bine, altii vor gandi pentru ei.

Scrisul presupune o viata solitara.

Ceea ce nu se poate spune, nu trebuie, mai presus de toate, să fie redus la tăcere, ci trebuie scris. © CCC

Pot sa scriu pagini fantastice, dar nu stiu cum sa le traiesc.

Scrisul este un mod de a te concentra asupra a ceea ce nu stiai ca stii (asupra a ceea ce stiai fara sa stii ca stii).

Ca să scrii o scrisoare frumoasă de dragoste, trebuie să începi fără să ştii ce vrei să spui şi să închei fără să ştii ce ai spus.

Mi-aș dori să pot scrie o carte frumoasă pentru a frânge acele inimi care în curând vor înceta să mai existe: o carte a credinței și a micilor lumi ale oamenilor simpli care trăiesc după filozofiile cântecelor populare. © CCC

Bărbatul meu spunea: “Noroc că nu scrii așa cum vorbești. Pentru că vorbești foarte prost.”

Scriu altfel decât vorbesc, vorbesc altfel decât gândesc, gândesc altfel decât ar trebui să gândesc și tot așa până în adâncurile beznei. © CCC

Totul cade în uitare, scrisul salvează ceea ce nu vom mai revedea niciodată. (Interviu cu titlul Annie Ernaux privește lumea, prezentat la postul de radio France Culture) © CCC

Scriam odinioara fara sa stiu nimic despre viata. Acum, cand stiu ce este viata, nu imi mai ramane nimic de scris. © CCC

Trebuie să scrie numai acela căruia îi pasă de marile probleme ale umanității şi ale societății.