Omul care, prin vorbe, gesturi, fapte marunte, isi descarca necontenit sentimentele, in masura in care apar, e tot asa de impropriu pentru actiune sistematica, grea si lunga, ca si pentru tractiune intensa o locomotiva care si-ar pierde necontenit vaporii, pufnind prin toate deschizaturile.
Daca vrei sa treci drept om de caracter si de curaj in propriii tai ochi, nu face concesii de constiinta in directivele vietii tale. Daca vrei sa treci drept om de caracter si de curaj in ochii altora, ajunge sa nu faci concesii in lucrurile mici, zilnice.
Incerci un sentiment nou de putere sa poti participa la faurirea propriului tau caracter.
Exista oameni care infrunta durerea si o accepta: caractere tari, pe care tocmai greutatea poverii ii face sa-si simta puterea, pe cand cei cu caractere slabe si fara vointa se lasa prada durerii, cum te lasi prada unei boli: ca o boala, durerea ii cuprinde, patrunde pana in adancul fiintei lor si devine una cu ei.
O fapta-n sine nu dovedeste nimic. Gramada faptelor, in schimb, totalitatea, greutatea lor alcatuiesc valoarea unei fiinte umane.
E o insusire rara si utila aceea de a sti sa prevezi in toate imprejurarile actiunile oamenilor dupa caracterul lor, decat sa le judeci caracterul dupa fapte.
Caracterul este ordinea morala privita prin prisma firii personale… oamenii de caracter sunt constiinta societatii careia ii apartin.