Copac frumos, aşa de-aproape
La ce stau cele două nume,
Ce-n scoarţa ta a vrut anume
O mînă scumpă să le sape?
Eleonora e departe;
Slovele mint, şi-un timp călău
Aceste inimi le desparte,
Ce le mai leagă trunchiul tău.
(Elegie)
(Traducere Teodor Boşca)
Mă leagă de Mircea Eliade, aş zice, toată existenţa mea. (…) Am avut ocazia de a-i fi aproape, de a studia cu el în Statele Unite şi m-am bucurat, în nenumărate rânduri, de atenţia sa binevoitoare, începând de la sugestii pentru primele mele articole, până la prefaţa ultimelor cărţi care mi-au apărut.
Meditează mai des la legăturile dintre toate lucrurile şi la relaţiile reciproce dintre ele. Fiindcă toate sunt strâns legate între ele şi de aceea colaborează unele cu altele, urmând unul altuia într-o ordine anume. Aceasta se explică prin permanenţa mişcării, prin armonia comună şi unitatea celor ce sunt.
Sfat sub formă de ghicitoare: „Dacă legăturile nu se rup singure, încearcă să le rupi cu dinţii.”