De cate suferinte nu are parte omenirea pentru ca nu stie sa se impace.
(Ziua Mondiala a Pacii, 1 ianuarie 2002)
© CCC
Un singur minut de impacare merita mai mult decat o viata intreaga de prietenie.
(Un veac de singuratate)
© CCC
Inima mea, atat de delicat tinuta
In mainile tale,
Deschide-o, nu e nimic in ea decat un pic de cenusa.
© CCC
Ca orice om, fara indoiala inca de pe vremea pictorilor din pestera Lascaux – poate chiar inainte de ei – si eu ma intreb despre sensul vietii noastre si despre existenta unei vieti de apoi, a unei transcendente, oricare ar fi forma ei. Hazardul, din nou, este un element fundamental al cresterii complexitatii. Dar este el autoritatea suprema? Tot ce exista este rezultatul purei intamplari? Nu cred. Dar atunci? Ce sau cine? As vrea atat de mult sa stiu… Adesea, sunt intrebat: “Sunteti credincios?” Iar eu raspund: “Cred ca da, dar nu stiu in ce cred!”
© CCC
Calea Lactee va fuziona cu vecina sa Andromeda in aproximativ patru miliarde de ani. In doua mii de miliarde de ani urmasii nostri vor avea impresia ca intregul univers se reduce la metagalaxia lor si ca aceasta este inconjurata doar de spatiu gol.
Ei vor crede, in mod eronat, ca acest spatiu este static, pentru ca in lipsa galaxiei din afara metagalaxiei, nu vor dispune de nici un reper pentru a masura expansiunea universului, ca sa nu mai vorbim de miscarea sa accelerata!
(Plenitudinea vidului)
© CCC
O ceasca de ceai fierbinte se raceste. O picatura de cerneala este diluata in apa dintr-un pahar. […]. In toate aceste situatii, starea initiala este mai organizata decat starea finala. Bucata de gheata cu structura sa cristalina este mai ordonata decat firul de apa care rezulta dupa ce gheata s-a topit. Organizarea frumoasei catedrale gotice este mult superioara celei a gramezii de piatra informa din care a devenit. Continutul de informatie scade. Am nevoie de mai multe cuvinte pentru a descrie catedrala decat gramada de pietre.
(Melodia secreta)
© CCC