Ceea ce fac și ceea ce visez te include pe tine, așa cum vinul trebuie să aibă gustul propriilor struguri.
© CCC
Ai fost creat perfect pentru a fi iubit şi cu siguranţă te-am iubit – în ideea de a fi cu tine – toată viaţa mea.
© CCC
Fanaticii de pe pământ sunt prea des sfinţi în ceruri.
(Aurora Leigh)
© CCC
Luminează ziua de mâine cu ziua de azi!
Subliniază ideea de a întreprinde acțiuni pozitive în momentul prezent pentru a crea un viitor mai bun. Este important să se profite la maximum de oportunitățile, deciziile și acțiunile de astăzi pentru a influența și a modela un rezultat mai favorabil pentru mâine oferind astfel o direcție de urmat în viitor.
© CCC
Spune o prostie, dar spune-o des, și va ajunge să fie considerată înțeleaptă.
© CCC
Nu îți cântări munca înainte ca ziua să se termine și lucrarea să fie încheiată.
(Aurora Leigh)
© CCC
De mă iubeşti, iubirea ta să fie
Numai de dragul dragostei. Nu spune:
“Mi-e dragă pentru zâmbet, sfiiciune
În grai, priviri – pentru un gând ce-mbie
Un gând de-al meu căci înrudit mi-e mie
Şi-mi dărui atâtea clipe bune!”
Iubitule, din asta nu rămâne
Nimic nevătămat şi se sfâşie
Uşor, iubirea astfel însăilată.
Nici pentru milă-n stare să-nsenine
Obrazu-mi – nu iubi. Căci alinată
De tine, uit de plâns, te pierd pe tine.
Iubeşte-mă pentru iubirea toată
Şi-n veşnicie dragostea-ţi va ţine.
(Sonetul 14, Sonnet XIV)
Iubitul meu, ce către zări senine
m-ai înălţat din cazna ţărnei crunte,
suflându-mi duh de viaţă peste frunte
prin lâncedele bucle în ruine;
mi-ai dat cu un sărut luciri divine
ce văd heruvii pe celesta punte.
Când n-aveam pace pe pământ niciunde,
cătând pe Domnul, te-am aflat pe tine!
Ş-aflându-te-s puternică, ferice.
Ca unul care-n câmp de asfodele
priveşte-n urmă bucuros şi zice
adio timpurilor sterpe, grele,
azi între bun şi rău stau mărturie
că doar murind şi doar iubind se-nvie.
(Sonetul 27 / Sonnet XXVII)
traducere de Paul Abucean
Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire.
Adânc şi larg şi-nalt, atât cât poate
Atinge al meu suflet când străbate
Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.
Şi te iubesc cu zilnică iubire,
În paşnic fel, în zori, pe scăpătate –
Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate,
Curat, aşa cum fugi de linguşire.
Şi te iubesc cu patimă avută
În vechi dureri şi cu credinţa care
Părea, cu sfinţi copilareşti, pierdută.
Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare,
Cu viaţa mea! – şi Domnul de-mi ajută
Te voi iubi în moarte şi mai tare.
(Sonetul 43, Sonnet XLIII, Cum te iubesc?)
traducere Maria Banuş