Sub laceris crebro virtus latet aurea pennis.
Adeseori, sub haine zdrentaroase, se ascunde o inima de aur.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
In fiecare om sunt cel putin doi oameni: omul ideilor si omul simturilor (mintea si inima). Vei gresi intotdeauna daca il vei judeca pe om numai dupa ideile ce le exprima, chiar daca ai constatat ca sunt adevaratele lui idei. Trebuie sa astepti ocaziile de a-i constata adevaratele lui simtiri, cel putin in problemele mai importante.
Constiinta e o facla care lumineaza inima si un judecator neadormit pe care omul il poarta intotdeauna cu el.
Trebuie sa traim asa ca si cum am trai in vazul lumii; trebuie sa cugetam asa, ca si cum altul ar putea sa priveasca in adancul inimii noastre.
Prea multa suferinta, ca si prea multa bucurie, intrece masura si dureaza putin. Inima omului nu poate sa ramana multa vreme la o extrema.
Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.