Citate de Alexandre Dumas-tatal

Lectia cea mai insemnata pe care omul o poate invata de la viata nu este ca durerea nu exista pe lume, dar ca depinde de noi s-o folosim si sa o putem transforma in bucurie.

Nici durerea, nici rana unui barbat nu trebuie sa para ca sunt prea mari.

Chiar si in sufletul inteleptului ramane, atunci cand rana este inchisa, o cicatrice.

Bucuria este aceea care innobileaza sufletul…si durerea, durerea cea mare, cand poti s-o depasesti, sa te ridici deasupra-i, s-o invingi.

Suferința în doi este suferință pe jumătate.

Suferinta nu este poate decat o placere violenta.

Cred ca cea mai grava maladie de care sufera omenirea in prezent este lipsa de iubire. © CCC

Cu cat omul care sufera se vaita mai putin, cu atat ma misca mai mult.

Suferinta are si o parte buna – si anume, ca in asemenea momente omul cunoaste multe lucruri marete si bune.

Frica de durere duce la renuntare, care e totuna cu refuzul de a trai.

Cand primejdia e mare, inimile devotate se cauta.

Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.

Niciodată nu trebuie să fii o excepţie. Dacă trăieşti printre nebuni, trebuie şi tu să înveţi să fii nebun.

In afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri.

E greu sa judeci suferinta altora.

Suferinta incercata de un barbat dintr-o bucata nu ar trebui sa fie mai sfredelitoare decat o ingaduie masura, nici mai mare decat rana.

In viata, repetabila e numai durerea, numai ea are editii mereu adaugite si imbunatatite!

Neistovita suferință se revarsă, inundând mediul, încât «jale duce Murășul și duc tustrele Crișuri», «fluturii sunt mai sfioși», «roua trandafirilor» se convertește în lacrimi. Miracol al artei, din propozițiile de o simplitate primară emană fluidul unei melancolii extraordinare. (Despre Octavian Goga)

Fiecare durere isi are expresia ei.

Trecem, adeseori, pe langa fericire, fara s-o vedem, fara s-o privim sau daca am vazut-o si am privit-o, fara s-o recunoastem.