Citate despre Durere

Durerea este usoara…daca ideea care ti-o faci despre ea nu o mareste…Toate lucrurile depind de ideea pe care ne-o facem despre ele.

Fiecare durere isi are expresia ei.

Prelungite, placerea si durerea se atenueaza repede. Prolongés le plaisir et la douleur s’atténuent vite. O placere prelungita inceteaza repede de a mai fi placere, iar o durere continua se atenueaza fara intarziere, diminuarea ei putand chiar sa devina placere... Placerea nu este deci placere decat cu conditia de a fi discontinua (G. Le Bon, 1995). © CCC

Nu mai există durere la multiplele scene ale acestei înfricoșătoare și solemne tragedii. (Amintiri de la Solferino) (Bătălia de la Solferino a avut loc pe 24 iunie 1859 în timpul campaniei italiene. A avut loc în Lombardia, în provincia Mantova (Mantua). Este vorba despre o victorie a armatelor franceze ale lui Napoleon al III-lea și a armatei Sardiniei sub conducerea regelui Victor Emanuel al II-lea al Italiei asupra armatei austriece a împăratului Franz Joseph I. A fost ultima mare bătălie din istoria universală în care toate armatele s-au aflat sub comanda personală a monarhilor lor.) © CCC

Tendinta de a cauta placerea si de a evita durerea, atat in domeniul fiziologic, cat si in cel psihologic, e legea fundamentala a vietii.

Nu-ți povesti durerea din suflet nimănui! Numai Hristos te-ajută la crucea care-o sui. Dar tu întotdeauna să suferi lângă-acel ce suferă-arătându-ți ce-amar îndură el.   Nu-ți povesti necazul din casă la străin! Numai Hristos mai poate să-ți ușure-al tău chin. Dar tu întotdeauna, când alții-ți spun plângând, ajută-le cu milă, iubindu-i și tăcând.   Nu-ți povesti la alții pe frații tăi căzuți! Numai Hristos te-ndeamnă să-i ierți și să-i ajuți. Dar tu întotdeauna, când alții-ți spun de frați, tacere, intristare si lacrimi să le-arați.   Ci spune-ți totdeauna durerea lui Hristos, și spune de-a ta casă doar tot ce știi frumos, și spune doar de bine de frații tăi mereu. Atunci și taci, și umbli, și spui ca Dumnezeu... (Nu-ți povesti durerea din suflet nimănui!)

Bucuria se impartaseste, nu si durerea. Aceasta ne apartine. E a noastra… Nu sufera imparteala.

Durerea e pârghia vieţii. Apasă cu un capăt, dar cu celălalt ridică. (Gânduri albe)

Pentru anumite pierderi ar trebui sa existe in inima omului nesecate izvoare de durere. Nu datorita curajului sau tariei judecatii te desprinzi dintr-o adanca mahnire; plangi amarnic si esti profund miscat; dar mai pe urma, esti atat de slab sau atat de nestatornic incat te impaci cu gandul.

Nu-i om care sa nu-si exagereze durerea.

Adevaratele dureri sunt cele pe care le duci in tacere si de care nu vrei sa fii nici compatimit, nici mangaiat.

Nu exista nimic cu desavarsire trist in sine.

Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.

Oricine isi poate stapani durerea, in afara de cel ce o simte.

O bucurie împărtăşită este o bucurie dublă, o durere împărtăşită este o jumătate de durere. © CCC

Chiar si in sufletul inteleptului ramane, atunci cand rana este inchisa, o cicatrice.

Durerea e un val, bucuria – marea… (Gânduri albe)

Durerea adanca tace si se ascunde.

Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.

Noi ne calauzim faptele, unii mai mult, altii mai putin, prin placere si durere.