Tragediile istoriei dezvăluie oamenii mari, dar mediocrii sunt cei care provoacă tragediile.
(Regii blestemați / Când un rege pierde Franța)
© CCC
Un popor nu este decat ocolul pe care il face natura pentru a ajunge la sase-sapte oameni mari.
Oamenii mari nu pricep niciodata nimic si este obositor pentru copii sa le dea intruna explicatii.
Sufletul copilului e cinstit, el nu poate fi cucerit de orice, dar se da intreg… copiii au in inima lor bogata putinta care lipseste celor mai multi dintre oamenii mari, de a intelege, de a admira, si intamplator, de a indeplini eroismul.
Fii modest! E genul de orgoliu care displace cel mai putin. Modestia sta bine oamenilor mari. A nu fi nimic si a fi totusi modest e greu.
Veacurile de libertate, care produc oameni mari si pasiuni mari, sunt totodata singurele in care popoarele admira cu adevarat sentimentele nobile si curajoase.
Profitam de noptile de veghe ale oamenilor mari care au muncit pentru placerea noastra si a secolelor viitoare asa cum ne bucuram de roadele naturii; ni se pare ca e firesc sa le primim.
Oamenii mari in istorie sunt aceia ale caror scopuri particulare cuprind un element esential, vointa spiritului general al lumii…Oamenii cu insemnatate istorica generala sunt aceia ale caror scopuri au o valoare universala.
Oamenii mari au fost fericire pentru omenire, dar au fost, de fapt, cei mai mari nefericiti.