Citate despre Nenorocire

O fiinta rationala trebuie sa-si propuna in toate actiunile sale propria sa fericire si aceea a semenilor sai.

Nenorocirile le poti indura, ele vin dinafara, sunt simple accidente. Dar sa suferi pentru propriile tale greseli, e cel mai greu de suportat.

Trebuie, cand omul se crede cel mai fericit, mai grijuliu sa se pregateasca sa-ndure ale sortii lovituri.

Omul mai rau isi amaraste viata cu nenorocirile de care se teme ca vor veni, decat cu acelea care au si sosit si de care sufera.

Numai nenorocirea celor pusi in imprejurari cat mai apropiate de ale noastre ne patrunde in mod firesc pana in adancul sufletului.

Toata lumea se plange ca viata este scurta si ca timpul fuge repede, iar cei mai multi dintre oameni nu stiu ce sa faca cu timpul, nici cu viata.

Nimeni nu poate crede ca el singur este cauza propriei sale nenorociri si ca toti ceilalti si-au castigat fericirea pe care o au.

Omul se crede centrul universului: tot ce vede, el raporteaza la sine.

Daca un om este nenorocit, sa-si aduca aminte ca neno­rocirea i se datoreaza lui insusi.

Natura a pus calmul in nenorocire, ca un culcus moale in fundul unei prapastii, spre a indulci senzatia caderii celor nenorociti.

Morala a fost intotdeauna necesara oamenilor; o societate fara morala nu poate sa subziste.

Mangaierea nefericitilor este sa aiba tovarasi in suferinta.

Multi oameni au atacat religia, fiindca le parea ridicola; multe persoane au privit-o cu indiferenta, fiindca nu au simtit adevaratele ei inconveniente; ca cetatean, eu o atac pentru ca mi se pare daunatoare fericirii statului, inamica progreselor spiritului uman, opusa moralei sanatoase.

Numai omul bun, omul rational, omul util celorlalti poa­te spune cu adevarat: am trait. Nu inseamna a trai, ci a vegeta, daca nu contribui la fericirea semenilor.

Toate relele de care specia noastra este bantuita nu provin decat din erorile noastre, din interesele noastre, din interesele noastre rau intelese, din prejudecatile noastre, din ideile false pe care le avem asupra lucrurilor… omul a fost intotdeauna inselat de prejudecatile sale, de sperantele si de temerile sale.

Nu exista suferinta mai mare decat amintirea fericirii trecute, in timp de nenorocire.

Intamplarile neasteptate, ca si nenorocirile, rareori vin singure.

Nenorocirile intamplatoare se lecuiesc usor; nu poti sa te feresti insa de niste evenimente care izvorasc necontenit din natura lucrurilor.

Adevarata morala, ca si adevarata politica, este aceea care cauta sa-i apropie pe oameni unii de altii, ca sa-si faureasca cu eforturi comune fericirea lor mutuala. Orice morala care separa interesele noastre de acelea ale asociatilor nostri este falsa, absurda, contrara naturii.