Citate de Charles A. Sainte-Beuve

Oamenii exagereaza intotdeauna valoarea lucrurilor pe care nu le au. Apreciezi ceea ce nu ai obtinut.

Cu cat un om e mai cultivat, cu atat trebuie sa fie mai bun.

Un pic prea mult face mai mult rău decât un pic mai puţin. © CCC

Cele mai bune lucruri duse pana la limita sunt gresite.

O mare aversiune in prezent este adesea singurul semn al unei mari iubiri din trecut. © CCC

Un exces duce intotdeauna la contrariul sau.

Contrariile se lecuiesc prin contrarii: adevar valabil pentru lucrurile sufletesti ca si pentru cele trupesti.

Lumea nici nu-şi dă seama cît de primejdioase pot fi cîntecele de iubire, îi avertiză ocult oul aurifer al lui Russell. Mişcările care lucrează revoluţii în lumea largă se nasc din visele şi viziunile unui ţăran de pe coline. Pentru ei pămîntul nu e solul pe care să-l exploatezi, ci mama vie şi iubitoare. Aerul rarefiat al academiei şi al arenei produce cîte un roman de şase parale, cîntecelul de cabaret, şi Franţa dă floarea cea mai de preţ a corupţiei în Mallarme, însă viaţa ce se cuvine s-o rîvnim li se revelează doar celor săraci cu Duhul, viaţa feacilor lui Homer. (Ulise)

Cei zgarciti ingramadesc la avere ca si cum n-ar trebui sa moara niciodata; cei risipitori cheltuiesc ca si cum ar tre­bui sa moara imediat.

Exista numai un singur fel de a intelege bine oamenii, anume de a nu ne grabi sa-i judecam, ci de a trai in preajma lor, a-i lasa sa se explice, sa se dezvaluie zi de zi si sa se zugraveasca ei insisi in noi.

Sa facem o mai dreapta imparteala intre a ne increde prea usor si a nu ne increde deloc in unele lucruri.

Consumul de cafea previne somnul. Pe de alta parte, somnul previne consumul de cafea. © CCC

Nu e bine sa fii atat de glumet, incat sa devii ridicol.

Nu fi multumit de tine insuti, caci aceasta arata o fire marunta, nici satisfacut de tine insuti, caci aceasta este prostie.

Cand o femeie a dat cheia de la inima ei, foarte rar se intampla sa nu-i schimbe incuietoarea. © CCC

Nu este ceva mai prostesc decat parerea ca ar putea fi undeva mai bine, fara ca sa fie si un rau. Fiindca binele este contrariul raului, el formeaza contraste si nu pot sa existe decat sprijinindu-se unul pe altul. Caci un contrar nu poate exista fara contrariul sau. Cum ar putea fi dat un simt al dreptatii, daca nu ar fi nedreptatea, si ce este dreptatea altceva decat negarea nedreptatii. Cum s-ar intelege ce este curajul, daca lasitatea nu ar sta alaturi de el? Cum s-ar recunoaste masura in afara de lipsa de masura? Si unde ar ramane intelepciunea daca nu i-ar fi opusa lipsa de intelepciune? De ce cer oamenii, in prostia lor, ca sa existe adevar, dar langa el, nici o minciuna? Caci in acelasi fel se produce binele si raul, norocul si nenorocirea, durerea si placerea.

Soseste un anotimp al vietii cand, dupa ce ai facut toate calatoriile, dupa ce ai istovit toate experientele, nu simti alta placere mai vie decat sa studiezi si sa adancesti lucrurile pe care le stii, sa savurezi ceea ce simti, sa vezi si sa revezi oamenii pe care ii iubesti, delicii pure ale inimii si ale gustului in anii maturitatii.

Nici prea multa inflacarare, nici prea multa timiditate. Inflacararea da peste cap, timiditatea bajbaie. Cunoasterea preliminara a ceea ce incerci da indrazneala si usurinta in lucru.

Adesea, cu cat vorbim mai putin, cu atat gandim mai bine. © CCC

Istoricul vrea, in esenta, mai multe documente decat poate folosi, dramaturgul cere mai multe libertati decat isi poate lua cu-adevarat.