Citate de Charles A. Sainte-Beuve

Zambetul este semnul cel mai delicat si cel mai sensibil al distinctiei si al calitatii spiritului. (Otravurile mele) © CCC

Orice masura de prevedere ai lua fata de anumiti oameni, e prea putin.

Adesea, cu cat vorbim mai putin, cu atat gandim mai bine. © CCC

E nevoie sa ne innoim, sa ne improspatam mereu observatia si vederile noastre, chiar despre aceia pe care ii cunoastem cel mai bine. Nimeni n-are dreptul sa spuna: cunosc oamenii. Tot ce putem spune cu adevarat este: sunt pe cale de a-i cunoaste.

Asa se manifesta vesnicul proces de maturizare al omului, prin aceasta dorinta de a-si implini visurile din tinerete.

Maturitatea este cea mai frumoasă dintre toate vârstele. Eşti destul de bătrân pentru a-ţi recunoaşte greşelile şi încă destul de tânăr pentru a mai face altele. © CCC

Cel mai adesea, nu ii judecam pe ceilalti, ci judecam propriile noastre insusiri in ceilalti. (Caiete) © CCC

Cu cat un om e mai cultivat, cu atat trebuie sa fie mai bun.

Daca tot trebuie sa avem dusmani, sa incercam sa fie dintre cei care sa ne onoreze. (Maxime si cugetari) © CCC

Mai bine citesti un om decat zece carti. (Cozerii de luni) © CCC

In fiecare moment, omul poate, printr-o hotarare subita a vointei sale, sa introduca in desfasurarea evenimentelor o forta noua, neasteptata si schimbatoare, care este in stare sa imprime evenimentelor un alt curs, dar care, din cauza caracterului ei schimbator, nu e susceptibila de a fi masurata.

Ce este un clasic?...Un adevarat clasic, cum mi-ar placea sa-l inteleg definit, este un autor care a imbogatit spiritul uman, care i-a sporit, in mod real, comoara, care l-a silit sa faca un pas mai mult, care a descoperit un adevar moral fara echivoc sau a surprins o pasiune eterna in inima noastra, in care totul parea cunoscut si explorat, care si-a exprimat gandirea, observatia sau inventia, indiferent sub ce forma, insa larga si mare, fina si de bun-simt, sanatoasa si frumoasa in sine; care s-a adresat tuturor intr-un stil propriu si care este, in acelasi timp, al intregii lumi.

Sa incercam a fi noi insine…Sa avem sinceritatea si firescul propriilor noastre idei, sentimente, e ceea ce se poate oricand.

Una dintre satisfactiile cele mai adevarate ale barbatului este atunci cand femeia pe care a dorit-o cu pasiune si care i s-a refuzat cu incapatanare inceteaza sa mai fie frumoasa. © CCC

Vine o vreme cand ne dam seama ca tot ceea ce facem va deveni la timpul sau amintire. Este maturitatea. Pentru a ajunge la ea trebuie tocmai sa ai amintiri.

Adevaratele, suveranele genii triumfa prin dificultatile prin care altele sunt infrante.

Nu recunosti meritul altuia decat cand nu mai ai incotro.

Stralucita e acea tinerete la care ai ajuns prin maturitate.

Desavarsirea calitativa presupune, pe langa talent, si un lung exercitiu, care se castiga abia la maturitate. Un tanar poate fi o promisiune. Talentul trebuie insa verificat si sterilizat prin nenumarate incercari.

Oare prin ce trista fatalitate omul nu se poate bucura in acelasi timp de toate facultatile naturii sale, de toate perfectiunile, de care nu e susceptibil decat la varste diferite?... in momentul in care spiritul omului a ajuns maturitatea, trupul lui incepe sa-si piarda puterea... inteligenta a crescut, dar sufletul si-a pierdut elasticitatea si impresionabilitatea; ... dar, pentru ce omul, la urma urmei, n-ar suferi si el soarta comuna tuturor fiintelor ? Cand culegem fructul cel minunat mai putem oare avea pretentia sa respiram in acelasi timp si parfumul florii? Tineretea a avut nevoie de acea delicatete a sensibilitatii, pentru a ajunge sa stapaneasca, la maturitate, siguranta spiritului. Se poate ca oamenii foarte mari sunt tocmai aceia care au pastrat, la varsta la care inteligenta este in plina putere, o parte din impetuozitatea impresiilor, proprie tineretii.