Citate despre Actiune

Toata munca seculara a statelor consta numai si numai intr-o singura tinta: a face ca dreptatea sa stapaneasca peste putere, iar nu puterea peste dreptate.

Egalitatea nu există decât în matematică.

Seamana o actiune, vei culege un obicei; seamana un obicei, vei culege un caracter, seamana un caracter, vei culege un destin. © CCC

Actiunea este painea si cutitul reusitei.

Nu ma tem de actiune, ci de inactiune.

Actioneaza asa ca si cum maxima actiunii tale ar fi sa devina, prin vointa ta, lege naturala universala. Aceasta este celebra formula a imperativului categoric.

Gandurile marete vorbesc doar mintilor mari, dar actiunile marete vorbesc intregii omeniri.

Trebuie sa lucram si sa dormim opt ore, dar nu aceleasi.

- Ce-ati mai facut? - Ceea ce dumneavoastra, eu si toti ceilalti fac: rau, bine si nimic.

Munca este legea lumii moderne, ce nu are loc pentru lenesi… Temeiul unui stat e munca si nu legile… bogatia unui popor nu sta nici in bani, ci iarasi in munca… Fiecare, si mare, si mic, datoreaza un echivalent de munca societatii in care traieste… Cand munca unei clase dintr-un popor nu mai echivaleaza drepturile de care se bucura, atunci acea clasa e corupta, chiar ea traieste din traficul unei munci straine…; noi credem, insa, ca un sistem care, oricat s-ar imbogati patriotii, are ca rezultat moartea reala a unei natii, e tot ce se poate mai rau si mai ucigas ca sistem.

Fii foarte activ si vorbeste foarte putin despre tine.

Nimic nu este mai de nepatruns decat sistemul motivatiilor din spatele actiunilor noastre. © CCC (Oglinda sufletului)

De cele mai multe ori, facem ceea ce majoritatea oamenilor se aşteaptă să facem. © CCC

A acționa este cu totul altceva decât a vorbi, chiar cu elocvență, și decât a gândi, chiar cu istețime. (În căutarea timpului pierdut)

E mult mai usor sa iei o hotarare decat sa o pui in practica.

A-ti trata actiunile cu imaginatie este una, a-ti imagina actiunile este alta. © CCC

Între a spune şi a face, multe perechi de pantofi sunt tocite.

Vino din păduri Ca să-mi spui poveşti Cu căutături Îngereşti. Ochiul tău iubit, Plin de mângâieri, Dulce mi-a lucit Până ieri. Unde mi te-ai dus Pe acest pământ Fără să-mi fi spus Un cuvânt? Din frunzişul rar Luna în fereşti, Cercetează iar Unde eşti. Ar luci pe zid Până când te culci Până ţi se-nchid Ochii dulci. Şi pe gura ta De cum adormişi Ea te-ar săruta Pe furiş. Cum nu sunt ca ea Ca să mă strecor Drept oglinda ta Să cobor. Chipul tău frumos Să-l privesc întreg, Cu atât folos Să m-aleg. Iar de m-ai zări Pintre ochi-nchişi Ţi s-ar năzări Luminiş. (cca. 1880–1881) (Vino din păduri…)

Mulți lucrează, dar puțini gândesc.

Fapta singură este ca un sac gol, nu stă în picioare. Pentru ca să stea în picioare, trebuie să faci să se umple cu raţiunea şi sentimentele care au determinat-o. (Șase personaje în căutarea unui autor)