Citate de Hecateu din Milet

Inima fără iubire e ca o grădină fără flori. Proverb francez © CCC

Sunt nebună după tine, iubirea mea, cine vine să caute, în trecutul meu, acele jucării sparte ale cuvintelor mele? Îți dau totul dacă vrei, Oricum sunt doar un copil plin de poezie și acoperit cu lacrimi sărate, vreau doar să adorm pe malul cerului înstelat și să devin o adiere ușoară de cântece de dragoste pentru tine. (Sunt nebună după tine, iubirea mea) © CCC

Ceea ce ne-a bucurat cândva nu putem pierde niciodată. Tot ce iubim profund devine o parte din noi.

Dragostea e frumoasa tocmai pentru ca nu poate cunoaste nicio constrangere; e preferinta sincera.

Dragostea nu cunoaste bariere. Ea trece de obstacole, sare garduri, patrunde prin pereti pentru a ajunge la destinatie plina de speranta. © CCC

Dragostea… misca soarele si celelalte stele.

Iubire, dă-mi puterea ta, și această forță mă va salva. (Romeo și Julieta, 1597)

Oricat de mult ai iubi o femeie, oricata incredere ai avea in ea, oricare ar fi siguranta in viitor pe care ti-o da trecutul ei, esti intotdeauna mai mult sau mai putin gelos. Daca ai fi indragostit, cu adevarat indragostit, desigur ca ai resimti aceasta nevoie de a izola de restul lumii fiinta in a carei inima ai vrea sa fii numai tu.

O dragoste înşelată nu se mai cheamă dragoste.

Ceea ce credem a fi iubirea noastra, gelozia noastra, nu-i una si aceeasi pasiune continua, indivizibila. Ele sunt alcatuite dintr-o infinitate de iubiri succesive, de gelozii diferite si efemere, dar care, prin multitudinea lor neintrerupta, lasa impresia continuitatii, iluzia unitatii.

Mai intai iubesti natura. Abia mult mai tarziu ajungi la om.

Iubirea, pentru cine-o preţuieşte, Imbold e faptelor slăvite, Iar frumuseţea e o şcoală-naltă De-alese şi măreţe simţăminte.

Aş vrea un cer albastru, şi pace, şi lumină, Ca-n basme să-mi răsară în faţă o grădină, Cu largi cărări umbrite, şi flori de liliac, Şi sălcii plângătoare pe-o margine de lac…   Iar tu să-mi fii acolo, izvor de fericire! Cu ochii mari şi limpezi, cu mijlocul subţire, Crăiasa mea iubită – regina florilor – Să-ţi dau o veşnicie de nesfârşit amor!   Să nu te văd iar tristă, – ci dornică de viaţă, Cu zâmbetul pe buze şi rumenă la faţă, Să uiţi c-ai mers odată pe-al vieţii aspru drum, – Să nu te mai ajungă durerile de-acum… (Iubitei întristate)

Ai fost creat perfect pentru a fi iubit şi cu siguranţă te-am iubit - în ideea de a fi cu tine - toată viaţa mea. © CCC

Adevarata dragoste e asemenea nalucilor; toata lumea vorbeste de ea si nimeni n-a vazut-o… Cand exista o iubire curata si neamestecata cu nici o alta patima, ea se afla in adancul inimii noastre si nici macar noi nu o cunoastem.

Nicicând n-am fost în stare să-mi tăinuiesc iubirea... căci în această lume iubirea-adevărată nu se ascunde.

Se pare ca se intampla mai des sa treci de la antipatie la dragoste decat la prietenie. (Caracterele - Despre inima)

Cei care se iubesc mai intai cu cea mai naprasnica patima contribuie in curand, fiecare in parte, la slabirea iubirii si apoi la stingerea ei. Care, dintre un barbat si o femeie, e mai vinovat de ruptura aceasta nu e lucru lesne de hotarat. Femeile invinuiesc pe barbati ca sunt nestatornici, iar barbatii spun ca femeile sunt usuratice. (Caracterele - Despre inima)

Nu incape amor propriu fata de acei pe care ii iubim si care ne iubesc.

Oricine vorbeste de dragoste... ar trebui sa evite sa vorbeasca in numele celorlalti, ba cred ca niciodata n-ar tre­bui sa foloseasca, vorbind, persoana a treia…, pentru ca sentimentele pe care le incearca sunt incomunicabile, vorbele cu care sunt etichetate nu corespund aceluiasi continut, intensitatea si durata sentimentului pot fi nesfarsit de felurite…