Citate de Sallustius

Pe nedrept se plange omul de faptura lui, cum că fiindu-i neputincioasa si de scurta durata, este pusa mai mult sub carmuirea intamplarii decat a vredniciei lui. Caci dimpotriva, gandindu-te bine, n-ai putea gasi nimic mai maret si mai de seama ca faptura omului si ai vedea ca firii omenesti ii lipseste mai mult straduinta decat vlaga si indelungata vietuire.

Si cei slabi, daca-s uniti, devin puternici. (Wilhelm Tell)  

Nu cunosc limita in setea mea de intelegere cu altii.

Omul nu e o ratiune independenta, superioara, in stare sa obtina adevarul si virtutea doar prin efortul ei propriu, ci o simpla forta, de acelasi ordin ca si celelalte forte, care-si primeste de la imprejurari marimea si directia.

E subreda puterea cand nu-i unita snop.

Ce-nseamna un strop?

nimica!

Dar un noian, potop!

Cu altii numai impreuna poti infrunta primejdiile toate.

Nu traieste decat cel care e de folos altora, nu traieste decat cel ce da un rost vietii.

Inainte de a face ceva, trebuie o inteleapta judecata; dar de indata ce ai judecat adanc, trebuie o grabnica infaptuire.

Există mai multă lumină și înțelepciune în mai mulți oameni reuniți decât într-unul singur.

Fortissimum — tutissimum (esse) Omul viteaz este foarte sigur de sine. (Sallustius, De Bello Jugurthino)

Toti avem nevoie unii de altii.

Stiinta a randuit pe om la locul ce i se cuvine, in mijlocul fiintelor. Ea nu mai cunoaste pe omul abstract, ivit deodata pe pamant in plina desfasurare a inteligentei si vointei sale. El nu mai este scopul si sfarsitul sistemului lumii. Omul este supus raporturilor dependentei reciprocc, care il leaga de oamenii, de rasa din care se trage, de celelalte fiinte vii din cuprinsul pamantesc si cosmic. Aceasta dependenta nu-i limitata la conditiile vietii sale fizice, ea se extinde asupra fenomenelor, intelectuale si morale, asupra actelor vointei sale, asupra operelor geniului sau. Aceasta dependenta il leaga de toate si de tot, in spatiu si in timp.

Omul nu este o insulă de sine stătătoare. Fiecare e o fărâmă din continentul uman.

Viata este o calatorie de cincizeci, saizeci sau o suta de ani. Cei ce se intalnesc la inceputul acestei calatorii sa nu se mai desparta, pentru ca drumul in doi e mai usor, si pentru ca intotdeauna vor avea nevoie unul de altul.

Tu esti alba, iar eu sunt neagra; dar ziua trebuie sa se uneasca cu noaptea pentru a da nastere zorilor si apusului de soare care sunt mai frumoase decat ea! © CCC

N-avem oare de partea noastră pe toţi neghiobii din târg?! Şi nu-s ăştia grosul în orice oraş din lume? (Aventurile lui Huckleberry Finn)

Trebuie să învățăm să trăim împreună ca frații, altfel vom muri împreună ca niște proști. © CCC

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.

Prin unire, veti invinge. Inabusiti toata ura, alungati toate resentimentele, fiti uniti si veti fi invincibili. (Discurs rostit in Gara de Nord, 5 sept. 1870) © CCC

Nesiguranta, greutatile vietii, temerea vaga de nefericiri neprevazute indeamna pe oameni sa se apropie tot mai mult intre ei, sa se aseze umar la umar, ca astfel sa fie mai tari si mai pregatiti in lupta pentru existenta. Nimic nu ne strange laolalta, nimic nu ne face mai prieteni si mai solidari ca amintirea unui vrajmas comun, la loviturile caruia suntem expusi deopotriva.