Citate de Charles A. Sainte-Beuve

Fiecare dintre noi trebuie sa respecte anumite limite; de indata ce le-ai depasit cat de putin, nu mai poti sti unde ai sa te opresti.

Soseste un anotimp al vietii cand, dupa ce ai facut toate calatoriile, dupa ce ai istovit toate experientele, nu simti alta placere mai vie decat sa studiezi si sa adancesti lucrurile pe care le stii, sa savurezi ceea ce simti, sa vezi si sa revezi oamenii pe care ii iubesti, delicii pure ale inimii si ale gustului in anii maturitatii.

Ce poate dovedi mai bine frumusetea, ori alta insusire, decat tocmai opusul ei?

Sentimentele nobile duse pana la exagerare dau aproape aceleasi rezultate ca marile vicii.

Adesea, cu cat vorbim mai putin, cu atat gandim mai bine. © CCC

Daca tot trebuie sa avem dusmani, sa incercam sa fie dintre cei care sa ne onoreze. (Maxime si cugetari) © CCC

Tot ce e maret în lume s-a facut in numele datoriei; tot ce e fara valoare s-a facut în numele interesului. © CCC

In clipa cand intra activ in viata, tinerii cauta mai degraba in oamenii celebri din trecut si in numele la moda pretexte pentru propriile pasiuni sau sisteme, vehicule pentru incarcatura lor de idei sau pentru inflacararile lor; fie ca le adopta si le exalta, fie ca le resping si le blameaza, de-a curmezisul acestora se afirma ei insisi; isi saluta propria idee si si-o preconizeaza, iar ideea contrara este contestata si aspru judecata. A vedea lucrurile asa cum sunt si pe oameni asa cum au fost, asta presupune o inteligenta dezinteresata si, ca urmare, ma tem, o raceala.

Una dintre satisfactiile cele mai adevarate ale barbatului este atunci cand femeia pe care a dorit-o cu pasiune si care i s-a refuzat cu incapatanare inceteaza sa mai fie frumoasa. © CCC

Daca limbajul a fost dat oamenilor pentru a-si ascunde gandurile, atunci scopul gesturilor a fost acela de a le dezvalui. © CCC

Contrariile se potrivesc. © CCC

Consumul de cafea previne somnul. Pe de alta parte, somnul previne consumul de cafea. © CCC

Nu este ceva mai prostesc decat parerea ca ar putea fi undeva mai bine, fara ca sa fie si un rau. Fiindca binele este contrariul raului, el formeaza contraste si nu pot sa existe decat sprijinindu-se unul pe altul. Caci un contrar nu poate exista fara contrariul sau. Cum ar putea fi dat un simt al dreptatii, daca nu ar fi nedreptatea, si ce este dreptatea altceva decat negarea nedreptatii. Cum s-ar intelege ce este curajul, daca lasitatea nu ar sta alaturi de el? Cum s-ar recunoaste masura in afara de lipsa de masura? Si unde ar ramane intelepciunea daca nu i-ar fi opusa lipsa de intelepciune? De ce cer oamenii, in prostia lor, ca sa existe adevar, dar langa el, nici o minciuna? Caci in acelasi fel se produce binele si raul, norocul si nenorocirea, durerea si placerea.

Saturația generează lipsa de măsură. (Fragmente)

Ce este un clasic?...Un adevarat clasic, cum mi-ar placea sa-l inteleg definit, este un autor care a imbogatit spiritul uman, care i-a sporit, in mod real, comoara, care l-a silit sa faca un pas mai mult, care a descoperit un adevar moral fara echivoc sau a surprins o pasiune eterna in inima noastra, in care totul parea cunoscut si explorat, care si-a exprimat gandirea, observatia sau inventia, indiferent sub ce forma, insa larga si mare, fina si de bun-simt, sanatoasa si frumoasa in sine; care s-a adresat tuturor intr-un stil propriu si care este, in acelasi timp, al intregii lumi.

Nu exista dulce fara acru, asa cum nu exista nici rau fara bine.

Nimic n-are niciun fel de sens decat in raport cu altceva: bine, rau, justitie, civilizatie, cruzime, frumusete.

Nu fi multumit de tine insuti, caci aceasta arata o fire marunta, nici satisfacut de tine insuti, caci aceasta este prostie.

Trebuie oricum sa ne obisnuim a vedea oamenii sub multitudinea aspectelor lor posibile si in toata diversitatea caracterului, temperamentului si aparentei lor. Caci omul e limitat; oricat de mare si sfant ar fi, nu cuprinde totul: isi are unghiul lui special sub care priveste binele.

Nici prea multa inflacarare, nici prea multa timiditate. Inflacararea da peste cap, timiditatea bajbaie. Cunoasterea preliminara a ceea ce incerci da indrazneala si usurinta in lucru.