Citate despre Filosofie

Filosofia antică ne-a învățat să ne acceptăm moartea. Filosofia modernă, moartea altora. © CCC

Esența filozofiei constă în a începe cu ceva atât de simplu, încât nu pare să merite să fie enunțat, și să închei cu ceva atât de paradoxal, încât nimeni nu-l va crede. © CCC

Filosofia este singurul mijloc de a depasi conditia de muritor si chiar de a o transforma in nemurire.

Inceputul si sfarsitul oricarei filosofii este Libertatea

Filosofia nu e o iluzie: ea e algebra istoriei.

Dupa filosofie, trebuie sa urmeze actiunea. Forta vie desavarseste ceea ce a schitat ideea.

Când eram student, termenul „filozofie indiană” era de obicei considerat auto-contradictoriu, o contradictio in adjecto [contradicție în termeni sau nonsens], comparabilă cu o asemenea absurditate precum „oțelul din lemn”. „Filosofia indiană” era ceva care pur și simplu nu exista. (Filozofiile Indiei) © CCC

Obiectul filosofiei consta in a porni de la ceva atat de simplu incat nu merita efortul sa vorbesti  despre el si a ajunge la ceva atat de paradoxal incat nimeni nu vrea sa creada. © CCC

Un sistem filosofic nu poate avea o influenta apreciabila, numai pentru ca raspunde nevoilor sufletesti ale timpului in care apare.

A nu cunoaste istoria filosofiei este ca si cum n-ai iesit niciodata din tara ta.

Nu este nevoie de temple si nici de filozofii complicate. Propriul nostru creier, propria noastra inima ne sunt templu; filozofia este bunatatea.

Filosofia nu este o meserie, facuta pentru ostentatie. Ea nu consta in cuvinte, ci in fapte. Nu recurgi la ea ca sa-ti petreci ziua cu un fel de desfatare sau sa-ti alungi plictiseala, cand n-ai ce face. Ea iti formeaza si iti modeleaza sufletul, iti ordoneaza viata, iti indruma faptele, iti indica ce trebuie sa faci si ce nu.

Stoicii pretindeau ca poti rade in saracie, poti fi indiferent in fata nedreptatilor si a ingratitudinii, la pierderea bunurilor, ca si a parintilor si amicilor; sa privesti moartea cu sange rece, ca ceva indiferent, care n-ar trebui sa te bucure, nici sa te intristeze; sa nu te lasi invins nici de placeri, nici de durere; sa simti fierul sau focul in vreo parte a corpului, fara sa scoti nici un oftat, sa versi o lacrima; si fantoma asta de virtute si barbatie le-a placut s-o numeasca ”intelept”.

In domeniul filosofiei nu exista certitudini absolute si, in lipsa de demonstratii hotaratoare, pot ramane in picioare puncte de vedere variate, impartasite dupa circumstante si mai cu seama dupa temperament.

Urasc oamenii a caror filozofie este numai in vorbe.

Nevoia de filozofie este universala. Ea tinde sa duca orice discutie pe terenul ideilor si al principiilor. Ea talmaceste probabil aspiratia cea mai adanca a sufletului, care merge drept la ceea ce este general si, prin aceasta, la ceea ce este generos.

In oameni pot exista laturi in contradictie, unitatea fiintei umane fiind mai mult un ideal.

Valoarea scopului - scopul presupunand intotdeauna activitatea constient orientata - e in stricta corelatie cu calitatile mijloacelor intrebuintate; folosind mijloace criticabile, nu poti efectiv atinge un scop inalt si frumos; deci nu se va putea recomanda intrebuintarea oricarui gen de mijloace pentru infaptuirea unui scop, fie chiar acesta presupus superior in sine, dupa cum socoteau si practicau iezuitii, cu maxima lor celebra: ”Scopul scuza mijloacele”… Intre mijloace si scop exista un raport de la cauza la efect… Poate fi altceva decat iluzie credinta ca un scop frumos poate fi urmarit, fara a-si compromite infaptuirea, cu orice fel de mijloace, chiar reprobabile in sine, asa cum ar voi dictonul iezuit?

A filozofa inseamna a incerca sa raspunzi cu mijloace supermature la intrebari pe care si le pun copiii.

Filosofia este o răsucire a sufletului de la o zi întunecată ca noaptea, către ziua cea adevărată, o ascensiune şi o revenire către ceea ce este. (Republica)