Ceea ce credem a fi iubirea noastra, gelozia noastra, nu-i una si aceeasi pasiune continua, indivizibila. Ele sunt alcatuite dintr-o infinitate de iubiri succesive, de gelozii diferite si efemere, dar care, prin multitudinea lor neintrerupta, lasa impresia continuitatii, iluzia unitatii.
Ridică-ncet lăsatele perdele
Cu mâna ta ușor înfiorată
Și din misterul umbrei încadrată,
Răsari în spumă albă de dantele.
E-un cer albastru ca de peruzele
Și-n noaptea de luceferi presurată,
Mireasma fânului cosit îmbată
Ca un narcotic visurile mele.
De-ai ști ce tristă-i fără tine Luna,
Tu ai veni la geam întotdeauna
Să-ți scalde păru-n blondele ei raze…
Și-n ochii tăi, haotica pribeagă,
Cu străluciri de tainice topaze,
Ar îngropa comoara ei întreagă…
(Sonata lunii)
In dragoste, cel care se vindeca primul este intotdeauna cel mai bine vindecat.
Iubirea este sensul ultim a tot ceea ne inconjoara. Ea nu este un simplu sentiment, este adevarul, este bucuria din care izvoraste intreaga creaţie.
© CCC
Iubirea și iertarea au coborât din cer.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
Nu iubim intr-adevar decat o data – prima oara; iubirile care urmeaza sunt mai putin involuntare.
(Caracterele - Despre inima)
O dragoste apusa e ca un vulcan: niciodata nu poti zice c-a trecut pericolul de a izbucni din nou.
A iubi ţine puţin, a uita ţine mult.
Dragostea este ca roua ce udă atât urzicile, cât și crinii.
Proverb scandinav
© CCC
O, mai cu seamă seara te iubesc,
femeie, ce-ai rămas, în ani, departe.
Citesc şi mă citeşti, şi te citesc,
şi-mi stai ca semnul de mătase-n carte.
(De dragoste)
A iubi nu inseamna a se privi unul pe celalalt, ci a privi impreuna in aceeasi directie.
Nu se poate opri o inimă să iubească.
Proverb canadian
© CCC
Nimeni de pe acest pământ nu are dreptul să îi spună altei persoane că iubirea sa pentru altcineva nu este corectă din punct de vedere moral.
Iubitul meu, ce către zări senine
m-ai înălţat din cazna ţărnei crunte,
suflându-mi duh de viaţă peste frunte
prin lâncedele bucle în ruine;
mi-ai dat cu un sărut luciri divine
ce văd heruvii pe celesta punte.
Când n-aveam pace pe pământ niciunde,
cătând pe Domnul, te-am aflat pe tine!
Ş-aflându-te-s puternică, ferice.
Ca unul care-n câmp de asfodele
priveşte-n urmă bucuros şi zice
adio timpurilor sterpe, grele,
azi între bun şi rău stau mărturie
că doar murind şi doar iubind se-nvie.
(Sonetul 27 / Sonnet XXVII)
traducere de Paul Abucean
Cea mai mare fericire, după aceea de a iubi, e să-ţi mărturiseşti iubirea.
Cu siguranta ca a te crede in stare de o mare afectiune este o dovada de mare orgoliu.
Ce e dragostea? Nevoia de a iesi din tine insuti.
Dragostea este un vis şi o părere, o haină strălucită aşezată peste durere.
Iubesti pentru ca iubesti. Nu exista ratiune pentru a iubi.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.