Nu-i diamantul marea-ncununare

Ci lacrima pe care o culeg

Din geana ta, și încă nu-înțeleg

Ce te-a putut răni atât de tare.

 

Fără durere visul nu-i întreg,

Nici plânsul, zâmbet, fără alinare

Și nici un fel de importanță n-are

După trezirea ta, cu ce m-aleg.

 

Cât timp te pot simți supusă mie

Și încă-i noapte, și ți-e somn, și-i cald,

Străbat în gând întreaga veșnicie

 

Și-ntr-un ocean de liniște mă scald

Veghindu-te cu dragoste mai vie

Decât pe vremuri, stema, un herald.

(Cât timp te pot simți supusă mie)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.