Citate despre Individualitate

Spiritul de moderatie si oarecare intelepciune in viata ii lasa pe oameni in obscuritate: le trebuie merite mari pentru a fi cunoscuti si admirati sau, poate, pacate mari.

A regreta ca nu te-ai nascut altfel inseamna a regreta ca te-ai nascut tu, si nu s-a nascut altcineva. A dori sa fii altfel inseamna a dori sa mori tu si sa se nasca altcineva. Caci tu, tu esti tu.

Era un om atat de mare, incat am uitat defectele lui.

Desavarsirea calitativa presupune, pe langa talent, si un lung exercitiu, care se castiga abia la maturitate. Un tanar poate fi o promisiune. Talentul trebuie insa verificat si sterilizat prin nenumarate incercari.

In fond de ce dorim sa fim mari, sa fim genii creatoare? Pentru posteritate? Nu. Pentru a ne arata multimea cu degetul? Nu. Ci pentru a ne mentine truda zilnica in incredintarea ca ceea ce facem merita osteneala, ca este ceva unic. Pentru azi, nu pentru eternitate.

Fiecare om, chiar si cel mai umil, isi are filozofia sa.

Ceea ce conteaza este sa te eliberezi tu insuti, sa-ti descoperi propriile dimensiuni, sa refuzi barierele. © CCC

Filistinii urasc rasul. Ei denunta cu gravitate si rautate vendetei populare pe oamenii veseli. Si o data compromis pe tema veseliei, e greu intr-o societate ipocrita, sa mai poti fi respectat de prostii seriosi ori de ipocritii gravi…Rasul ca si comicul…sunt o atitudine in fata vietii si pana la un punct, o solutie filosofica. Dar exista ras si ras. Una e comicaria ieftina, apanaj de circ, si alta e rasul-atitudine, izvorat ca derivator al unei seriozitati, care gaseste ca la urma urmei tot distractia e cea mai inofensiva sanctiune aplicata urateniilor din lumea asta.

Personalitatea este binele suprem...Fiecare om are particularitatile lui, uneori curiozitatile, ciudateniile lui. Dar pentru a deveni o personalitate, trebuie sa ne cultivam calitatile, nu particularitatile…, omul cel mai neinsemnat poate fi complet cand se misca inauntrul hotarelor capacitatilor si ale aptitudinilor sale.

Omul profita mai mult de pe urma greselilor pe care le face din proprie initiativa, decat de pe urma faptelor juste pe care le face numai la sfatul altora.

Un suflet care nu cunoaste tot raul, lupta cu el si-l invinge, are calitati de erou; lupta si victoria dau sens moralei.

Ca sa ne preocupe gesturile, apucaturile, intentiile altcuiva trebuie sa avem timpul de a le gandi, de a le observa, trebuie adica sa avem vreme destula de pierdut. Numai intr-o societate care n-are nimic esential de facut, care petrece, care-si pierde vremea in viata usoara, placuta, in viata de lene agreabila, poate aparea o astfel de preocupare. Acest lucru nu se poate intampla unui om activ, cu griji, cu treburi absorbante.

Rari sunt aceia care privesc cu propriii lor ochi si simt cu propria lor sensibilitate. (Cum vad eu lumea) © CCC

Totul se modeleaza, totul are insemnatate, ceea ce este si ceea ce visam, ceea ce stim si ceea ce presimtim, toate acestea isi imprima usor, dar sigur, liniile fine care vor fi apoi modelate si cizelate, adancite sau netezite.

Intelegeti-ma! sacrificiul voluntar, facut in deplina constiinta si liber de orice constrangere, jertfa de sine spre binele tuturor, acesta este, dupa mine, semnul celei mai inalte dezvoltari a personalitatii.

Fiecare epoca acorda gloria pentru alte motive.

Oamenii se nasc egali. Inca de-a doua zi, nu mai sunt.

Cred ca nu exista om care sa vrea sa-si schimbe cu adevarat si in intregime esenta, cu indiferent care alt om. Ne-ar placea sa avem trasaturile, prestanta, cultura, averea altuia. Dar nu radacinile, nu fiinta interioara, nu lucrul acela care e eul, un eu pe care il preferam, totusi, chiar daca il uram.

Sentimentele au o viata a lor, o natura ce decurge din imprejurarile in mijlocul carora s-au nascut; ele pastreaza fizionomia locurilor unde au crescut si pecetea ideilor ce au inraurit asupra dezvoltarii lor.

Există în ea o încredere, o bucurie și o putere ascunsă care trebuie descoperite, ca un izvor printre frunze. (Scrisoare către Jacques Rivière) © CCC