Citate de Jean-Jacques Rousseau

Dragostea adevarata este un foc mistuitor care isi duce flacara in celelalte sentimente si le insufleteste cu o vigoare noua.

Daca exista in lume un rang de natura sa-i faca ilustri pe cei care-l detin, acela este fara indoiala rangul pe care il dau talentele si virtutea.

Trebuie sa evitam dorintele ce nu pot fi indeplinite decat cu ajutorul altora.

Pasiunii de a ne distinge ii datoram tot ce omenirea are mai bun si mai rau; virtutile si viciile, cunostintele si erorile, cuceritorii si filosofii.

Toate popoarele civilizate au respectat femeia.

Durerea de a nu avea ce dorim e mult mai mare decat placerea de a avea.

Nimeni nu este mai înrobit decât cel ce se crede liber fără să fie. (Cugetări în proză, 1870)

Nu-ti depasi niciodata drepturile si ele vor deveni curand nelimitate.

Violenta a dat nastere celor dintai sclavi si lasitatea le-a perpetuat sclavia.

Femeile nu sunt facute pentru a fugi; cand fug inseamna ca vor sa fie ajunse.

Constiinta! Constiinta! Instinct dumnezeiesc, voce nemuritoare si cereasca, calauza sigura a unei fiinte nestiutoare si marginita, dar inteligenta si libera; judecator fara gres al binelui si al raului, care face pe om asemenea lui Dumnezeu, tu il faci sa faptuiasca ce e moral! Fara tine nu simt in mine nimic care sa ma ridice deasupra dobitoacelor.

Emancipeaza-te tu insuti de sclavia mentala, nimeni in afara de tine nu-ti poate elibera mintea! © CCC

As fi vrut sa ma nasc intr-o tara in care nimeni nu este mai presus de lege.

Dacă ar exista un popor de zei, ar avea o conducere democratică. O formă de guvernământ atât de desăvârșită nu convine oamenilor. (Reveriile unui călător singuratic)

…primul care, împrejmuindu-și un teren s-a gândit să spună: Acesta e al meu, şi a găsit oameni destul de simpli care să-l creadă, a fost adevăratul fondator al societăţii civile. De câte crime, războaie, omoruri, de câte mizerii şi orori nu ar fi fost cruţat genul uman dacă acela care smulgând ţăruşii sau acoperind şanţul cu pământ, ar fi strigat: “Feriți- vă de a da ascultare acestui impostor. Sunteţi pierduţi dacă uitaţi că roadele sunt ale tuturor şi pământul nu este al nimănui”. (Discurs asupra inegalităţii dintre oameni)

Cu cat nevoile sunt mai putin firesti si mai putin imperioase, cu atat cresc pasiunile, si - lucru mai rau - creste si puterea de a le satisface.

Compatimirea nu este altceva decat un sentiment care ne pune in locul celui care sufera.

O libertate bine inteleasa inalta spiritul, in timp ce sclavia il sileste sa se tarasca pe jos.

Cand i se ia omului orice libertate a vointei, faptele sale nu mai pot avea vreo moralitate.

Legile, in general mai putin puternice decat pasiunile, tempereaza oamenii, fara a-i schimba.