Citate de Émile Zola

Este drept ca ceea ce-i just sa fie urmat; este necesar ca cel mai puternic sa fie ascultat. Justitia fara forta e ne­putincioasa; puterea fara justitie este tiranica. Justitia fara forta este contestata, pentru ca exista intotdeauna oameni rai; forta fara justitie este condamnabila. Prin urmare, trebuie sa punem la un loc justitia si forta, si pen­tru aceasta sa facem ca ce-i drept sa fie puternic si ce-i puternic sa fie drept. Dreptatea este un lucru discutabil; puterea se recunoaste fara nici o discutie. Deci n-avem decat sa dam putere justitiei. Neputandu-se face ca ceea ce-i drept sa fie puternic, lumea a facut ca ceea ce-i pu­ternic sa fie drept.

Nimeni nu are obligatii mai mari decat puterile lui.

A intelege inseamna a putea.  

Cine accepta succesul trebuie sa accepte si riscurile.

Puterea, atunci când este deținută de o energie anormală, este cea mai gravă dintre fapte. © CCC

Puterea, insotita de succes, imparte dreptatea.

Masoara-ti puterile dupa aspiratiile tale si nu aspiratiile dupa puterile tale. (Cantecul Philaretilor) © CCC

Nu toti putem de toate.

Slăbiciunea puterii este să crezi numai în putere. © CCC

Omul cel mai puternic din lumea intreaga este cel care-i cel mai singur.

E subreda puterea cand nu-i unita snop.

Ce-nseamna un strop?

nimica!

Dar un noian, potop!

Nimeni nu este mai puternic ca acesti doi luptatori: rabdarea si timpul.

Nu exista decat o singura putere: constiinta in slujba dreptului.

E o lege istorica: invingatorii isi insusesc imediat viciile invinsilor. S-ar spune ca o anumita imoralitate molipsitoare tasneste direct din centrul puterii.

Dragostea e ca randunelele, poarta noroc casei unde se aciuaza.

Mai presus de toata suferinta cu care omenirea plateste fiecare pas inainte, nu exista oare un tel necunoscut si indepartat, ceva superior, bun, drept, definitiv, catre care mergem fara sa stim si care ne umple inima de nevoia indarjita de a trai si de a spera?

Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranica.

Nimic in lume nu este atat de nestatornic, atat de trecator, ca acea faima a puterii care nu se intemeiaza pe forta ei proprie.

In neputinta, omul isi descopera adevarata forta.

Când iubirea stabilește regulile, dorința de putere nu mai există; acolo unde puterea este cea care domină, iubirea este distrusă. Una este umbra celeilalte.