Citate despre Iubire

Spune-mi ceva, după vorbele-acele Tânjesc de-o vecie. Oricare din ele, Dulce-nfioară inima mea. Spune-mi ceva…   Spune-mi ceva. Nimeni n-aude, nu știe, Straniu, vorbele tale leagănă-adie. Ca și o floare, vorbele tale m-ar mângâia. Spune-mi ceva… (Spune-mi ceva)

Daca intr-o zi voi muri si mi se va deschide inima, vei putea citi cu litere de aur... inca te mai iubesc. © CCC

Bărbații pasionali iubesc des, femeile pasionale iubesc mult timp. © CCC

De teama sa nu ajung sa te cunosc prea usor, te joci cu mine. Ma uimesti cu rasul tau cristalin dupa care iti ascunzi lacrimile. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu rostesti cuvantul pe care ai vrea sa-l rostesti.   De teama ca nu te pretuiesc indeajuns, mi-aluneci printre degete in sute de feluri. De teama sa nu te aseman tuturor, stai singura, deoparte. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu o apuci pe calea pe care ai vrea s-o apuci.   Tu-mi ceri mai mult decat celelalte, de aceea esti tacuta. C-o jucausa nepasare, te feresti sa-mi primesti darurile. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu primesti ceea ce ai dori sa primesti.   (Gradinarul dragostei, XXXV) © CCC

A iubi înseamnă a admira cu inima; a admira înseamnă a iubi cu mintea. © CCC

Nu iubim cu adevarat decat atunci cand iubim fara motive.

În seara asta aş putea scrie cele mai triste versuri.

Scriu, de exemplu: "Noaptea se clatină şi stele albastre clipesc în departare."

Vânturile nopţii se răsucesc pe cer şi cântă.

În seara asta aş putea scrie cele mai triste versuri. Am iubit-o – iar uneori şi ea m-a iubit.

În nopţi ca aceasta am ţinut-o în braţe, Am sărutat-o iar şi iarăşi sub cerul înstelat.

Uneori ea mă iubea, iar eu, de asemenea, o iubeam. Cum ar fi putut cineva să nu-i iubească ochii mari şi adânci?

În seara asta aş putea scrie cele mai triste versuri. Să simţi că nu o mai ai. Să simţi că ai pierdut-o.

Să asculţi noaptea imensă, fără ea mai imensă – Iar versurile cad în suflet ca roua pe păşune.

Mai contează că versurile mele nu o pot reţine? Noaptea se clatină, iar ea nu este aici cu mine.

Asta-i tot. În depărtare cineva cântă. În depărtare. Sufletul meu suferă că a pierdut-o.

Privirea mea o caută, tânjind s-o ajungă din urmă. Inima mea o caută, iar ea nu este lângă mine.

Aceeaşi noapte albind aceeaşi mesteceni. Noi, cei de atunci, nu mai suntem aceiaşi.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cât de mult am iubit-o.... Vocea mea a încercat să-însoţească vântul, să-i atingă auzul.

Este a altuia. Va fi a altuia. De asemenea, săruturile mele de atunci. Golul care a devenit. Trupul ei strălucitor. Ochii nemărginiţi.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate o iubesc. Dragostea-i scurtă, iar uitarea este mult prea lungă.

Pentru că în nopţi ca aceasta am ţinut-o în braţe, Sufletul meu nu-i împăcat că a pierdut-o.

Spun asta, chiar dacă ar fi ultima suferinţă pe care o îndur, Iar acestea ultimele versuri pe care le scriu pentru ea.

(În seara asta aş putea scrie cele mai triste versuri)

Pe sub podul Mirabeau curge Sena cuminte Şi iubirile noastre - Se cade poate să-mi aduc aminte - După restrişti totdeauna venea bucuria fierbinte. (Podul Mirabeau)

Ce e iubirea? Luceafărul de dimineață şi de seară.

Nu poţi fi iubitor şi plin de compasiune fără să-ţi reprimi dorinţele şi interesele imediate. (Înțelepciune străveche, lume modernă) © CCC

Ea devenise încetul cu încetul cuvânt, fuioare de suflet în vânt, delfin în ghearele sprâncenelor mele, piatră stârnind în apă inele, stea înlăuntrul genunchiului meu, cer înlăuntrul umărului meu, eu înlăuntrul eului meu. (Semn 12)

Cu cât sufletul tău intră mai profund în hăţişurile de clar-obscur ale altui suflet, cu-atât actul fizic al iubirii devine mai greu de-nfăptuit. Nu ţi-l mai poţi închipui. Deşi-l doreşti, nu ţi-l mai poţi închipui.

Dragostea rezultă mai ales din aptitudinea de a iubi, existentă în noi înșine, și nu neaparat din faptul că partenerul are reale calități pentru a fi iubit. (Magicianul)

Platon îl întreabă pe Socrate ce e dragostea... Socrate:  - Du-te pe câmp și adu-mi cea mai deosebită frunză... Platon revine fără să aibă nicio frunză în mână și spune: -  Am găsit cea mai frumoasă frunză de pe câmp, dar nu am luat-o gândindu-mă că aș putea găsi una și mai frumoasă. Negăsind alta mai frumoasă, m-am întors în acel loc, dar frunza dispăruse... Socrate: - În viață, întotdeauna căutăm ce este cel mai bun. Când, în sfârșit, îl găsim, considerăm că ni se cuvine și așteptăm ceva și mai bun...  neștiind că era CEL MAI BUN SI ULTIMUL!!! © CCC

Când cuvintele nu mai pot exprima ceea ce simte inima, există faptele şi mai ales privirile. Încercăm să ne exprimăm sentimentele prin cuvinte, dar unele sunt atât de puternice încât indiferent câte litere am aduna, nu vor fi suficiente pentru a spune ceea ce simțim. © CCC

Cand nu stii ce simti, cand nu stii de ce esti agitat, nervos, cu capu-n nori si cu gandurile vraiste, nu da vina pe tine – recunoaste ca ti-e dor si uita-te spre fiinta care te-a ravasit. Du-te pana la ea si vei da de tine, intreg. (Niste raspunsuri)

M-ai intrebat candva de sfarsitul lumii si nu stiam ce sa-ti spun. Şi ai plecat inghesuita de sentimente la coltul unei intamplari inevitabile. Ştiam ca nu are nici un rost sa privesti lacrimile cerului pe fetele noastre, si nici fulgerele ce ne brazdau sperantele sau tunetele inimilor care incercau sa sfarme Clipa. Te-ai speriat de furtuna aceea sentimentala si ai tresarit incercand sa te reintorci calcand pe aceleasi flacari arzatoare din privirile iubirii noastre de altadata, nestiind ca acum te vor arde, fiindca era cu adevarat sfarsitul lumii...

Intotdeauna iubirea din noi este cea ranita, intotdeauna suferim din cauza iubirii chiar si atunci cand credem ca nu suferim de nimic. (Neasteptata) © CCC

Uite, o să fac o comparație foarte banală. De ce multe femei își iau drept amanţi bărbați care nu valorează cât soţii lor?... Pentru că cel mai mare farmec al iubirii este atracția ademenitoare a fructului interzis. (Misterele Parisului) © CCC

Sa iubesti inseamna, in mod esential, sa vrei sa fii iubit.