Citate de Charles A. Sainte-Beuve

Femeie, ce mare porti in inima si cine esti? Mai canta-mi inc-o data dorul tau, sa te ascult, si clipele sa-mi para niste muguri plini, din care infloresc aievea - vesnicii. (Dorul)

Nu numai că vreau să fiu iubit, vreau să se spună că sunt iubit.

O dragoste uitata e ca un inel aruncat in lac. Cea dintai furtuna care rascoleste adancurile, poate sa-l scoata la suprafata ca intr-o clipa sa-l arunce mai la fund.

Sa iubesti pentru a fi iubit, e omenesc: dar sa iubesti pentru a iubi, e aproape ingeresc.

Iubirea moare pentru că nașterea ei a fost o eroare. (Iubirea la Stendhal)

Daca iubirea ta nu are speranta sa fie primita, dator esti sa taci [...] Daca iubirea ta nu este primita si ajunge sa fie o zadarnica rugaminte - asta fiind rasplata fidelitatii tale - si daca nu ai puterea sufleteasca de a tacea, atunci cauta sa te vindeci, daca dai peste vreun medic priceput in asa ceva. Caci iubirea nu trebuie confundata cu sclavia inimii. Iubirea care se roaga este frumoasa, dar cea care implora este dragoste de sluga.

Prima dragoste nu e altceva decat o mica nebunie si o mare curiozitate.

O, dacă Soarta ne unea, Cum îmi juraseși, mi se pare, N-aș mai fi fost, în pacea mea, De-atâtea nebunii în stare!   De vină tu ești, deci, deși Certat sunt eu, pentru păcate, De cei ce n-au de unde ști Că tu ai rupt logodna, poate.   Mi-era, ca și al tău, curat Pe-atuncea sufletul, de-aceea Putea curma orice păcat. - Azi, altuia îi ești femeia!   Aș fi în stare să-i zdrobesc Și liniștea și fericirea, Dar pentru că te mai iubesc, regret Nu-l pot urî - așa mi-e firea!   De când plecat-ai, în zadar Îmi caut tihna, chip de înger! Tot ce găseam la tine, doar La multe caut azi, și sânger!   Adio, deci, nu te regret, Nădejdea-n ajutor nu-mi vine; Mândria însă-ncet, încet, M-o face să te-alung din mine! (…)   Azi, caut alte bucurii: În câte o ceată zgomotoasă (Pe gânduri, aș înnebuni!) Încerc sa uit tot ce m-apasă.   Dar chiar așa, câte un gând Se mai strecoară prin beție, - Și diavolii m-ar plânge - aflând Că te-am pierdut pentru vecie! (Unei doamne)

Țeapa spiritului, asemenea unui creion, trebuie ascuțită fără încetare.

Pe sub podul Mirabeau curge Sena cuminte Şi iubirile noastre - Se cade poate să-mi aduc aminte - După restrişti totdeauna venea bucuria fierbinte. (Podul Mirabeau)

Cel mai teribil lucru dintre toate este dragostea fericită, căci atunci ți-e teamă de orice. © CCC

Farmecul pe care credem că-l găsim în ceilalţi nu există decât în noi, şi numai dragostea înfrumuseţează atât de mult fiinţa iubită. (Legăturile primejdioase)

Dragostea e ca un zâmbet: niciodată nu are valoare dacă nu o dăruieşti.

Nu exista om care sa nu fie in stare si sa nu aiba nevoie de a iubi si de a stima pe semenii sai.

Nu exista sase sau sapte minuni ale lumii. Exista doar una singura: iubirea. © CCC

Gresesc aceia care spun ca dragostea este oarba; adevarat e ca dragostea-i indiferenta la defecte sau slabiciuni — fiecare le vede foarte bine cand isi inchipuie ca a gasit intr-o fiinta acel ceva ce-o intereseaza mai mult decat orice si care, de cele mai multe ori, nici nu se poate defini.

Tulbură pacea doar o pasăre, un clopot… Parcă-ar vorbi în taină cu-amurgul amândoi. E liniştea de aur. E seara de cristale. Candori rătăcitoare trec legănând copacii. Şi dincolo de toate prin vis pârâul clar printre mărgăritare spre infinit aleargă… Singurătate! Totul e limpede şi stins… Tulbură pacea doar o pasăre, un clopot… Iubirea e departe… Nepăsătoare, calmă, inima-i liberă. Nici veselă, nici tristă. Culori, parfumuri, brize şi cântece o fură… Parcă-ar pluti pe lacul unor simţiri imune… Tulbură pacea doar o pasăre, un clopot… Parcă-ai putea cu mâna s-atingi eternitatea… (Oră imensă)

Acum douăsprezece ore eram încă împreună și chiar ieri pe vremea asta te strângeam în braţe. Cât de mult pare să fi trecut de atunci! Noaptea este acum lină și călduroasă. Pot auzi magnolia măreaţă de sub fereastra mea cum foșnește în bătaia vântului, iar când îmi ridic privirea văd oglindirea lunii în apa râului. Papucii tăi de casă, micuţi, se află în faţa mea acum în timp ce scriu... Vreau să îţi aduc numai fericire și să te înconjur cu o stare de calm, un extaz nesfârșit – pentru a te răsplati măcar puţin pentru dragostea pe care ai revărsat-o asupra mea. (Gustave Flaubert către Louise Colet, 3 August 1846) © CCC

Uneori esti mai putin nefericit cand te minte fiinta iubita decat atunci cand iti spune adevarul in fata.

Trec izvoarele în râuri, Râurile curg spre mare. Nevăzute, limpezi brâuri Leagă boarea de-altă boare.   Nu-i nimic stingher în Fire. Toate tind să se îmbine Într-o tainică iubire - De ce nu și eu cu tine?   Munții-aștern pe cer săruturi Val pe val se-mbrățișează. Care-i floarea fără fluturi? Am fugi de ea, cu groază.   Soarele în brațe strânge Globul. Luna-n mări se scaldă. Ce-ar fi viața mea? – s-ar frânge Fără sărutarea-ți caldă. (Filosofia dragostei)