Spui ca iubesti ploaia, dar iti iei umbrela cand te plimbi prin ploaie. Spui ca iubesti soarele, dar cauti umbra cand soarele straluceste. Spui ca iubesti vantul, dar cand bate vantul, inchizi fereastra. De aceea, mi-e teama cand spui ca ma iubesti. © CCC

S-ar putea ca dispozitia noastra sufleteasca, atunci cand suntem indragostiti, sa ne fie tocmai starea normala.

Când iubești cu sufletul, lumea inutilă din jurul tău dispare și iubirea ta creează o altă lume nouă. (Mariana) © CCC

Pentru cel care iubeste mult, e o placuta razbunare sa faca, prin felul sau de a se purta, dintr-o fiinta nerecunoscatoare, una foarte nerecunoscatoare. (Caracterele - Despre inima)

Ridică-ncet lăsatele perdele Cu mâna ta ușor înfiorată Și din misterul umbrei încadrată, Răsari în spumă albă de dantele.   E-un cer albastru ca de peruzele Și-n noaptea de luceferi presurată, Mireasma fânului cosit îmbată Ca un narcotic visurile mele.   De-ai ști ce tristă-i fără tine Luna, Tu ai veni la geam întotdeauna Să-ți scalde păru-n blondele ei raze…   Și-n ochii tăi, haotica pribeagă, Cu străluciri de tainice topaze, Ar îngropa comoara ei întreagă… (Sonata lunii)

Desigur, poți iubi pe cineva, dacă nu-l cunoști destul de bine.

Ce e iubirea? Luceafărul de dimineață şi de seară.

Singurii ochi frumosi sunt aceia care te privesc cu tandrete. (traducere CCC - Copyright ©2012)

Dragostea este intalnirea dintre doi miopi pe care timpul ii va face prezbiti. © CCC

Când hoinărind, alăturea, noi mână-n mână ne găsim cu ochii la aceeaşi stea - mai e nevoie de destin? (Strofe de-a lungul anilor)

N-am să vă spun pe cine-am iubit, dar am iubit, N-am să vă spun pe cine iubesc, dar iubesc. Când bate vântul peste deltă, trestiile Lin se leagănă, vii se leagănă, vii foșnesc.   N-am să vă spun pe cine aștept, dar aștept. Inima n-are aripi, dar deseori zboară. Toate cântecele lumii, toate, s-o știti, Încap într-un flaut, într-o vioară.   Ce să fac, dudule? Încotro s-o apuc? Mă strigă din patru părți zările. Munții cu păduri cu tot mor sufocați Și-n curând o să moară sufocate și mările.   N-am să vă spun pe cine-am iubit, dar am iubit, N-am să vă spun pe cine iubesc, dar iubesc, Crângurile sunt pline de flori și de iarbă Și de arbori plăpânzi care cresc. (N-am să vă spun)

Dragostea e asemenea febrei; pe amandoua nu le putem stapani nici nu putem limita durata sau intensitatea lor.

Iubim intotdeauna pe cei care ne admira; dar nu iubim intotdeauna pe cei pe care ii admiram.

Cand ai inceput sa traiesti prin dragostea unui om, atunci cand dispare, ti se pare ca a lasat in jurul tau moartea.

Si te iubesc cu un fior atat de delicios de pur, incat de fiecare data cand imi imaginez zambetul tau, vocea ta, privirea ta tandra si glumeata mi se pare, chiar daca trebuie sa nu te mai revad, ca imaginea ta draga, aflata in mintea mea, ma va insoti mereu de acum inainte. (Scrisori catre Lou) Scrisori adresate Louisei de Coligny-Châtillon (aflata printre primii aviatori francezi), obiectul iubirii pasionale a lui Guillaume Apollinaire (pe care pictorita Marie Laurencin o respinsese) și care i-a inspirat Poemele pentru Lou. © CCC

Ce sublima copilarie este si amorul.

Îndrăgostit este cel care, alergând prin zăpadă, nu lasă nici o urmă a pașilor săi. Proverb turcesc © CCC

Iubirea este cerul care revarsa asupra indragostitilor efluvii de azur.

Dragostea incepe in momentul in care o femeie se inscrie, printr-un cuvant, in memoria noastra poetica. © CCC

Iubirea moare pentru că nașterea ei a fost o eroare. (Iubirea la Stendhal)