Acum douăsprezece ore eram încă împreună și chiar ieri pe vremea asta te strângeam în braţe. Cât de mult pare să fi trecut de atunci! Noaptea este acum lină și călduroasă. Pot auzi magnolia măreaţă de sub fereastra mea cum foșnește în bătaia vântului, iar când îmi ridic privirea văd oglindirea lunii în apa râului. Papucii tăi de casă, micuţi, se află în faţa mea acum în timp ce scriu... Vreau să îţi aduc numai fericire și să te înconjur cu o stare de calm, un extaz nesfârșit – pentru a te răsplati măcar puţin pentru dragostea pe care ai revărsat-o asupra mea.
(Gustave Flaubert către Louise Colet, 3 August 1846)
© CCC
Nu cum sunt eu sunt eu,
Ci cum eşti tu sunt eu,
Un fel de tu sunt eu
Pe care nu l-ai mai lăsat să fie eu.
(Nu cum sunt eu)
Ce sublima copilarie este si amorul.
Oricat ai fi de pretentios in dragoste, ierti mai multe greseli decat in prietenie.
(Caracterele - Despre inima)
Putea sa filosofeze despre dragoste, dar nu era in stare sa iubeasca.
În fiecare moleculă a universului - contradicţie.
O iubire care nu este eterna nu este nimic.
Orice iubeşti este centrul unui paradis.
(Scrieri)
Un simptom al dragostei este nevoia acuta de a produce celuilalt bucurie si placere.
E atat de penibil cand dragostea nu se sfarseste cu un accent frumos; cand capriciul sortii a plasat o nota stridenta inainte de incheierea unei simfonii, te incearca o senzatie amara in fata acestei disonante. Simti o depresiune subtila de ordin moral-artistic. Ti se pare ca intr-o opera de arta a intervenit mana unui nechemat. Destinul, in acest caz, are aparenta unui diletant brutal si nepriceput, a carui contributie a venit sa strice o superioara armonie de ansamblu.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.