Citate despre Singuratate

Capodoperele nu sunt nasteri unice si solitare, sunt rezultanta multor ani de gandire in comun, de gandire de catre intregul corp al poporului, astfel ca intreaga experienta a masei se afla indaratul unui singur glas.

Singuratatea este posibila doar atunci cand esti foarte tanar, cand ai in fata toate visurile tale, sau atunci cand esti foarte batran, cand ai in urma toate amintirile tale. (Deci...) © CCC

Singurătatea omului este doar frica lui de viaţă. © CCC

Singurătatea trebuie căutată în oraşele mari.

Rezolva orice mister ce-ti iese in cale.

In toate aceste secole, femeile au servit drept oglinzi, inzestrate cu puterea magica si delicioasa de a reflecta figura umana, dublandu-i dimensiunile sale naturale. (O camera proprie) © CCC

Iluziile sunt pentru suflet ceea ce este atmosfera pentru Pamant.

O feminista este orice femeie care spune adevarul despre viata ei. © CCC

Uneori, mi se pare ca nu esti femeie, ci lumina care cade pe flori.

O capodopera este ceva declarat o data pentru totdeauna, constatat, incheiat, pentru a fi complet in minte, chiar si in subconstient.

In infinitul timpului si al spatiului ne-am intalnit in aceeasi nebuloasa, in acelasi sistem solar, in aceeasi planeta, in acelasi secol, in aceeasi generatie, in aceeasi tara, in acelasi loc, sub acelasi acoperamant, si totusi ne uram, ori cel putin ne suntem indiferenti, in loc sa ne aruncam unii in bratele altora.

Pretul modest al hartiei este motivul pentru care femeile au inceput sa aiba succes in literatura, inainte de a face acest lucru in alte profesii. (Moartea moliei) © CCC

Nehotararea inseamna singuratate. Nu ai nici macar vointa alaturi de tine. Eul parca a plecat si te-a parasit.

Când trăiești singur, nu ești vulnerabil, nu te mai poziționezi în raport cu generalul, ci în raport cu absolutul. (Spiritul singurătății) © CCC

Pe mine mă uimise atunci nu atât frumuseţea ei, cât singurătatea cu totul neobişnuită, nemaivăzută, ce i se citea în ochi. (Maestrul și Margareta)

Nu mai avem ochi pentru privighetori, ne pierdem mirosul dulceag al ierbii, în lumea noastră dispar grădinile şi izvoarele pure. Suntem năpădiţi de inutilităţi, trăim sub presiunea multiplă a necesităţii, în condiţii de viaţă umilitoare. Apetitul vital devine anemic, plăcerea de a fi îşi pierde amplitudinea şi dulceaţa. Şi ne izolăm de celălalt, devenim singuratici, fără un Dumnezeu. „ A fi singur şi fără zei, iată moartea, afirmă Holderlin în tragedia Empedocle.

Cat e de crud, cand te afli intre ai tai, strain.

Închideți-vă bibliotecile, dacă vreți, dar pe libertatea de conștiință, nu veți putea pune nici poartă, nici lacăt, nici zăvor. (O cameră proprie) © CCC

O camera in care sa poti canta, citi, medita, sfida lumea este o fortareata si un sanctuar.

Să nu-nţelegi când există înţeles, Ce singurătate.